Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Planul de creștere a birurilor este evaluat la 30 miliarde de lei, adică aproape 2% din PIB. Identic cu biciul taxelor pus de Boc în 2010

Marcel Ciolacu - Nicolae Ciucă

Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Planul de creștere a birurilor este evaluat la 30 miliarde de lei, adică aproape 2% din PIB. Este identic cu biciul taxelor pus de Boc în 2010.

Pe regula de trei simplă, 30 de miliarde de lei înseamnă fix 5 puncte procentuale de TVA, conform bugetului pe anul curent. Deci, totalul creșterii taxelor are același impact pe care l-ar avea creșterea TVA de la 19% la 24%.

Detalii:

- majoritatea IT-iștilor vor plăti impozit pe venit, fiindcă, pe bune, aproape nici un IT-ist nu câștigă mai puțin de 10000 lei brut, deci automat va cădea sub incidența măsurii; în plus, crește taxa pe PFA în IT, de la 1% la 3% pe cifra de afaceri, astfel încât să descurajeze migrația de pe CCM pe PFA.

- constructorii, agricultorii și salariații din industria alimentară vor plăti CASS.

Per ansamblu, peste 1 milion de persoane, majoritatea în sectorul privat, sunt în pericol să își vadă salariile scăzând.

- impozitul pe dividende crește din nou, de la 8% la 10%; în Bulgaria este 5% și tot în Bulgaria impozitul pe profit este 10%, nu 16% ca la noi.

- crește TVA la mai multe produse și servicii, inclusiv la energia termică, că abia se ieftinise săraca și e păcat să nu încaseze speculanții de la Palatul Victoria cât mai mulți bani.

- crește TVA la locuințe;

- crește impozitul pe tranzacțiile imobiliare: 5% la prețul de vânzare minus 600 000 lei.

Etc.

***

Singura diferență față de 2010 este că președintele de acum stă ascuns, iar Ciolacu anunță aceste măsuri cu aerul că face ceva patriotic.

Măsurile sunt anti-economice și anti-democratice, evident. Ele sunt anti-democratice și reprezintă a doua mare fraudă politică după constituirea acestei alianțe neofeseniste, deoarece nici Ciolacu nici altcineva nu a candidat cu ele în alegeri. Din contră... Și sunt anti-economice deoarece mărind birurile nu poți decât să frânezi dezvoltarea. Cum să crezi că mărind birurile acolo unde se muncește eficient faci o faptă inteligentă?! Inteligent ar fi să faci exact invers - să frânezi acolo unde nu se muncește eficient, adică la stat. Hei, dar cum ar mai putea Ciolacu, Ciucă și restul lumii să își cumpere pantofi de 1.500 de euro, să cumuleze pensie nesimțită cu salariu și tot așa?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult