Într-un nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei Voicu, Director Antifraudă la BT, despre mecanismele din spatele fraudelor online, despre modul în care infractorii manipulează emoțional potențialele victime și despre ce putem face, concret, pentru a ne proteja banii.
Când vorbim despre fraude bancare, imaginea reflexă este cea a unui hacker care sparge parole și sisteme complicate. În realitate, spune Andrei Voicu, lucrurile stau mult mai simplu și mult mai uman.
„Tehnologia este cumva secundară în acest flagel. Baza este manipularea. Îmi găsesc o victimă, o apelez, încerc să o manipulez. De ce? Ca să-i fur banii.”
Pentru echipele antifraudă dintr-o bancă, miza principală este păstrarea încrederii dintre bancă și client. Iar asta înseamnă, înainte de toate, prevenție.
„Un om de antifraudă trebuie să se îngrijească și să mențină această încredere între bancă și client.”
Marea majoritate a fraudelor reușesc doar dacă victima „deschide ușa”
Una dintre ideile centrale ale episodului este că atacatorii nu ajung singuri la bani. Au nevoie de ajutorul victimei, chiar dacă acest ajutor este oferit fără intenție, sub presiune sau în stare de panică.
„Atacatorii nu se pot atinge de banii noștri, dacă noi nu îi ajutăm.”
Mai exact, în peste 90% dintre cazurile de fraudă concretizate, banii sunt transferați chiar de către victimă, de pe propriul telefon, din propria aplicație de mobile banking, cu toate etapele de autentificare și autorizare parcurse corect.
„Din păcate, pentru ca frauda să se întâmple, trebuie ca noi să deschidem ușa infractorilor către banii noștri.”
Cel mai periculos mit: „mie nu mi se poate întâmpla”
Andrei Voicu demontează rapid una dintre cele mai periculoase convingeri: aceea că doar anumite categorii de oameni pot fi păcălite.
„Este un mit să crezi că ție nu ți se poate întâmpla. Atacatorii nu discriminează.”
Fraudele nu îi vizează doar pe cei mai puțin familiarizați cu tehnologia. În realitate, victime pot fi persoane din toate categoriile sociale, cu niveluri diferite de educație și experiență digitală.
„Am constatat că toate categoriile socio-demografice, toate ocupațiile, oameni cu educație aleasă cad victime. Pentru că tot acest fenomen este despre emoție.”
Două emoții exploatate constant: oportunitatea și frica
Dincolo de diferențele de scenariu, fraudele moderne urmează două mari direcții emoționale.
Prima este oportunitatea: promisiunea unui câștig rapid, a unei investiții „sigur profitabile”, a unei șanse rare care trebuie valorificată imediat.
„Victima vede o reclamă, își lasă numărul de telefon, este sunată și i se prezintă o oportunitate extraordinară: investești 10.000 de lei și în două-trei săptămâni îi dublezi. Este imposibil, dar emoția e acolo.”
A doua este frica: contul e în pericol, cineva a făcut un credit pe numele tău, trebuie să-ți muți urgent banii într-un „cont sigur”, într-un „seif”, înainte să-i pierzi.
„Oamenii sunt speriați, iar când sunt speriați își pierd spiritul critic.”
În ambele variante, spune el, apare aceeași presiune: trebuie să acționezi acum.
Fraudatorii nu mai par amatori. Funcționează ca niște call center-uri
Un alt punct important al discuției este nivelul de organizare la care au ajuns aceste rețele.
„Sunt organizați de multe ori ca un call center: zeci și sute de angajați care toată ziua sună potențiale victime.”
Nu este vorba despre cazuri izolate sau improvizații, ci despre grupări bine structurate, care folosesc baze de date extinse și scenarii atent rafinate, uneori inclusiv cu „confirmări” false din partea unor presupuse autorități sau instituții.
Ce faci dacă ai fost victima unei fraude
Dacă ai oferit date sensibile sau ai transferat bani, reacția rapidă este esențială. Primul pas este întreruperea imediată a oricărei comunicări cu atacatorii.
„Mă opresc. Nu mai vorbesc cu ei sub nicio formă.”
Apoi, urmează contactarea băncii, blocarea și reemiterea cardurilor, resetarea parolelor și securizarea aplicațiilor. Dacă a fost instalată o aplicație suspectă, telefonul trebuie curățat imediat.
„Merg la bancă, raportez incidentul, blocăm cardurile, blocăm conturile, resetăm parolele. După aceea trebuie să merg la poliție.”
Andrei Voicu atrage atenția că și tentativele de fraudă trebuie raportate, nu doar cazurile în care s-au pierdut efectiv bani.
„Nu doar dacă am pățit ceva trebuie să raportez. Și dacă era să pățesc ceva, tot trebuie să spun.”
Recuperarea banilor este dificilă
Odată ce banii au fost transferați, șansele de recuperare scad semnificativ. Motivul este simplu: traseul lor este fragmentat rapid prin conturi intermediare, cash-out, transferuri externe sau conversii în crypto.
„Probabilitatea de a recupera banii este foarte scăzută.”
Tocmai de aceea, prevenția și reacția imediată contează mai mult decât orice pas făcut ulterior.
Concluzia: nu vorbi cu străinii care îți cer ceva
La final, Andrei Voicu reduce totul la două idei simple. Prima: banii nu pot fi furați dacă nu ajutăm atacatorii. A doua: lecția de bază învățată în copilărie rămâne valabilă și în digital.
„Nu vorbim cu străini care ne promit ceva sau ne cer ceva. Pentru că, de cele mai multe ori, vor ceva care nu este în regulă.”
Pentru că, dincolo de tehnologie, fraudele online rămân în primul rând un joc de manipulare. Iar protecția începe nu cu software-ul, ci cu luciditatea.
Dacă te confrunți cu o situație suspectă sau crezi că ai fost victima unei fraude, BT recomandă să acționezi imediat și să suni la numărul dedicat exclusiv asistenței pentru fraude: 0264 308 055. Informații suplimentare și exemple concrete pot fi găsite și pe pagina de Siguranță Online a Băncii Transilvania.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.