Lidl pariază 285 de milioane de euro pe România. Noi am fost deja pe teren și am văzut de ce

Într-o Românie în care ne întrebăm ce se întâmplă cu agricultura, cu producția locală, cu importurile, Lidl România tocmai a anunțat că pune pe masă peste 285 de milioane de euro pentru anul financiar 2026. Banii vor merge spre extinderea rețelei: peste 40 de magazine noi. Bugetul e cu 56% mai mare față de anul trecut. Estimările spun că în perioada următoare va vor fi create în jur de 1.000 de noi locuri de muncă directe.

Sunt cifre pe care le poți citi într-un comunicat de presă și apoi să dai scroll mai departe. Am făcut și eu asta uneori. Doar că în ultimul an, eu și colegii mei de la Republica, Alex Livadaru și Florin Negruțiu, am umblat pe la ferme, am stat de vorbă cu producători care livrează pentru rafturile Lidl, am vizitat sere, depozite, linii de sortare. Și când citești comunicatul acesta despre viitoarele investiții, după ce ai fost pe teren, știi că e ceva ce deja se vede și se face.

Ce spun cifrele, concret

Lidl are în momentul de față 394 de magazine în România și 6 centre logistice. În ultimii doi ani financiari, rețeaua s-a extins cu 41 de magazine. Obiectivul declarat este de 200 de magazine noi până în 2030, raportat la anul de referință 2024. Deci ritmul se accelerează, de aici și creșterea bugetului cu 56%.

Alberto Chueca, CEO-ul Lidl România, vorbește despre „încrederea pe care Lidl o are în potențialul pieței locale". Irina Mușan, Chief Real Estate și membră în Consiliul de Conducere, adaugă că magazinele noi vor integra principii de sustenabilitate și standarde ridicate de construcție. Vor fi unități mari, cu suprafețe de vânzare între 1.400 și 1.700 mp, dar și unități mai compacte, de circa 1.100 mp, adaptate pentru zone periurbane și localități mai mici, nu doar pentru marile orașe.

Ceea ce e relevant aici nu e doar că se construiesc magazine. Ci unde se construiesc. În noile proiecte sunt incluse și în locurile unde până acum accesul la produse de calitate la prețuri rezonabile era mai complicat.

În plus, în perioada următoare vor crește volumele de produse achiziționate de la furnizorii români. Mai multe magazine, mai multă cerere, mai mult cumpărat din România.

Ce am văzut noi la fermele din țară

Cifrele din comunicat spun un lucru. Ce am văzut pe teren confirmă. Nu pe tonul de „ce bine e totul", ci pe un ton mai simplu: iată, funcționează. Cu bune, cu rele, cu probleme de forță de muncă și cu facturi de investiții mari, dar funcționează.

Anul trecut am stat de vorbă cu Adi Lupean, care are ferma lui în Sânbenedic, Alba. Un antreprenor în agricultură care a terminat Politehnica la Cluj, secția instalații. A prins un proiect pe fonduri europene și a luat-o de la zero într-un domeniu pe care nu-l cunoștea. Astăzi produce 270-280 de tone de roșii pe an, cea mai mare parte livrată la Lidl. Marfa pleacă marți dimineață de la fermă, la 10:00 e deja în platforma Lidl. Un lanț de 24 de ore de la seră la raft.

Adi nu face poezie din asta. Spune direct: „Nu e o muncă ușoară." Cea mai mare problemă e forța de muncă – oameni care nu mai vin, care pleacă fără preaviz, care nu mai au răbdare cu munca fizică. Urmează să aducă muncitori din Asia, pentru că altfel nu ține pasul cu producția. Dar tot el spune: „E satisfacție atunci când vezi produsul tău, românesc, în magazine."

Ce l-a ajutat parteneriatul cu Lidl? Certificările, GlobalG.A.P., GRASP, DSP, Ecovadis. Cerințe pe care Lidl le impune și care la început sună complicat, dar pe termen lung te disciplinează, te fac mai serios, mai predictibil. „Te ajută, te disciplinează”, sunt cuvintele lui Adi.

Am fost și la Slobozia, la 15 kilometri de oraș, la Mihai George de la Avantaj Distribution. Omul produce aproape 17.000 de tone de pepeni pe an, pe peste 150 de hectare. A plecat de la trei hectare și jumătate moștenite de la bunici. A investit peste două milioane de euro din fonduri proprii într-o hală de depozitare cu frig performant. Și tot Lidl a fost punctul de cotitură– colaborarea a început în 2014. „Înainte de asta, făceam agricultura după ureche", mi-a spus. „Lidl ne-a învățat să ne gândim întâi la desfacere și apoi la producție."

Lidl nu e un ONG care face caritate. E un business, evident. Dar modelul în care retailerul aduce standarde, oferă piață de desfacere stabilă și deschide uși către export are efecte reale. Mihai a exportat anul trecut pepeni în Cehia și Slovacia prin rețeaua Lidl. Peste 210 tone. Pentru un fermier de la Slobozia, asta contează enorm.

Cartofii din Covasna și cooperativa care a rezolvat o problemă veche

Florin Negruțiu a mers în Covasna, la Cernat, la familia Szocs. Szocs Jozsef are 70 de ani și e inginer agronom. Fiul lui, Szocs Szabolcs, are 43 și lucrează în fermă de la 15 ani. Împreună conduc Vegeterra, o cooperativă care reunește mai mulți producători locali.

Cifrele din Covasna explică de ce agricultura românească e complicată: 11.400 hectare de culturi de cartofi, dar 3.560 de fermieri și 9.500 de parcele. E extrem de fărâmițat. Familia Szocs a cumpărat sau luat în arendă 100 de parcele ca să poată face agricultură la scară. Lucrează 580 de hectare, au depozite pentru 4.000 de tone de cartofi, au accesat 3,2 milioane de euro fonduri europene.

60-70% din producția de cartofi de consum a fermei se duce către Lidl. Oamenii de la Lidl au venit de două ori „în vizită de audit" să vadă condițiile de prelucrare și depozitare. Fac teste în laborator prin sondaj– pesticide, nitriți, nitrați. E o relație exigentă, nu una relaxată. Dar stabilă.

Asta contează cel mai mult pentru un fermier: să știi că ai unde să vinzi.

Szocs Jozsef i-a spus lui Florin un lucru pe care eu l-aș pune pe orice afiș despre agricultura românească: „Un fermier olandez a făcut asta în 3-4 generații. Noi am făcut-o în doar 15 ani". Cu fonduri europene, cu înzestrare tehnică, cu o cooperativă care funcționează, au ajuns într-un loc unde concurează la nivel european. O altă poveste interesantă puteți citi aici.

De la 70 la 500 de furnizori și cum se explică exportul către alte țări europene

Alex Livadaru a stat de vorbă cu Otto Uwe Keul, Head of Purchasing Fruits & Vegetables la Lidl România, care pune lucrurile în perspectivă.

Acum 15 ani, Lidl lucra cu aproximativ 70 de producători de fructe și legume din România. Azi sunt peste 500, cu obiectiv declarat la 700. În sezonul 2025, pe rafturile Lidl au fost exclusiv roșii românești, pepeni românești, afine și zmeură românești.

Nu import ci produse local, 100%.

Și mai e capitolul export, care pentru mine e cel mai interesant. Anul trecut, producători români au exportat prin rețeaua Lidl peste 1.600 de tone de fructe și legume în Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria. 2,1 milioane de euro. Cifra e în creștere, iar furnizorii care au exportat deja au primit plan de export pentru anul următor.

Otto Uwe Keul a mai spus ceva care merită atenție: problema la cartofi și ceapă nu e producția, ci depozitarea. De aceea, Lidl a facilitat schimburi de experiență cu fermieri din Germania și a convins 7-8 producători să investească în capacități de depozitare. Ideea e următoarea: dacă poți depozita cartofii toamna, poți livra și iarna- nu mai trebuie să importăm din Franța sau Germania.

Și pentru că vorbim despre încurajarea producției locale, iată și o poveste interesantă a celor de la Hektar (Câmpia Turzii). Acolo, câțiva tineri ingineri realizează zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești. Hibrizii sunt obținuți din soiuri autohtone prin tehnici de ameliorare- fără inginerie genetică- și sunt gândiți să reziste la schimbările climatice atât de și la bolile care răvășesc culturile. În orice afacere, produsul sau serviciul trebuie validat de cererea din piață. În cazul Hektar, acest proces de validare e accelerat de Lidl România, care în 2024 a demarat cu institutul un proiect de cercetare dedicat dezvoltării soiurilor hibride de legume locale. Parteneriatul a făcut posibil ca o parte dintre aceste legume să ajungă deja pe rafturi. Vara trecută au fost listate în magazinele din rețeaua lanțului de retail două soiuri de ardei: Turda și Karpathos. Din toamnă au ajuns ardeii kapia și vinetele.

Ce înseamnă 285 de milioane de euro în economia reală

Comunicatul citează și o analiză KPMG din 2024: activitatea Lidl în România a contribuit direct, indirect și indus cu 2,31 miliarde de euro la valoarea adăugată brută a economiei– echivalentul a circa 0,65% din PIB. Fiecare loc de muncă din Lidl susține indirect aproximativ șase alte locuri de muncă. La nivel național, asta înseamnă aproape 90.000 de locuri de muncă menținute.

Cheltuielile Lidl cu furnizorii din România au depășit 2,16 miliarde de euro în 2024. Compania are peste 14.000 de angajați. Despre principiile care stau la fundația acestui mod de dezvoltare puteți citi aici- o discuție cu Maria Mihai, Head of Corporate Affairs Lidl România.

Acestea sunt cifre de raport, e clar. Dar dacă le pui alături de poveștile din teren, încep să sune altfel. Relația cu furnizorii, transformată în bani: 2,16 miliarde de euro- acolo sunt și roșiile lui Adi din Alba, și pepenii lui Mihai din Ialomița și cartofii familiei Szocs din Covasna.

Nu e totul roz, dar direcția e clară

Agricultura din România nu e o poveste roz. La fermele la care am fost, am văzut și problemele. Forța de muncă lipsește dramatic. Costurile cu energia și materialele au explodat. Birocrația e grea. Fondurile europene vin cu niște condiții complicate. Mulți fermieri mici întâmpină provocări în ceea ce privește capitalul și cunoștințele pentru a se certifica GlobalG.A.P., cu scopul să livreze la standarde de retail modern.

Dar direcția e clară: există un retailer care investește sute de milioane de euro în România, care lucrează cu peste 500 de furnizori români și vrea să ajungă la 700, care și-a asumat că în sezon vinde exclusiv produse românești pe anumite categorii dacă în timpul anului nu se manifestă fenomene meteo ce pot afecta culturile, care facilitează exportul producătorilor locali și care acum accelerează expansiunea cu un buget cu 56% mai mare.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Lidl România. Poveștile producătorilor menționați au fost publicate anterior pe Republica.ro în cadrul platformei editoriale „Habits by Republica" și pot fi citite aici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp