Cristi Merchea a lucrat la publicațiile „Viitorul”, „Glasul Tineretului” și revista „Expres”. În 1992 a emigrat în Germania, ulterior în Italia. Din august 2019 locuiește cu familia la Londra. În 2013 a fondat la Roma publicația „Emigrantul” (inițial emigrantul.it apoi www.emigrantul.ro) dedicată românilor din Peninsulă și nu numai. Multe din materiale au avut zeci de mii de cititori, motiv pentru care, cu cele mai citite dintre ele, în special povești și poezii ale celor imigrați, a publicat volumul „Dulce și amar - condamnați la străinătate”, cu 85 de povestiri și poezii ale 30 de autori din 5 țări. În prezent lucrează la un al doilea volum.
Este autorul volumului „Frige-rachiu”, o poveste ambientată într-un sat de munte, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și co-autor, alături de Doina Mustățea, al volumului de povestiri „Noi suntem români”.
După ce i-am plimbat trei zile prin metropolă de li s-au umflat picioarele și nu mai știau de ce să se minuneze mai întâi, eram pe punctul de a ajunge la secția de votare și numai ce-l aud pe tata: foto: Yumiko Kurashige / AP / Profimedia
Citește mai mult
Când Tik Tok e singura lectură, e clar că „iasă" ce „iasă". foto: Profimedia
Citește mai mult
– M-am supărat pe ea într-o zi că nu-mi ducea litera până la capăt. Și i-am spus frumos că trebuie să fie atentă, să termine ceea ce începe, că și asta ne face să fim prietene… (Foto: Ovidiu Iordachi/ Inquam Photos)
Citește mai mult
Nu știu ce mă trezise pentru că nu auzisem niciun zgomot, dar cert e că deschisesem ochii direct în acolada ca un pod deschisă de picioarele individului peste trupurile adormite ale tovarășilor de cameră. Foto Mirko Maier / Panthermedia / Profimedia
Citește mai mult
Decembrie 1989. Tânăr de 19 ani în Armata Română, militar în termen adică, în situație de alarmă. Alarmă de luptă. Un fel de stare de război pe timp de pace, la Centrul Militar Județean Brăila (CMJ).
Citește mai mult
– Că mă-sa a murit aici, în curte. A omorât-o un obuz tras dă soldații noștri dân greșeală. Să mai întâmpla. Spăla cămășile la frecător, în leșie, ș-odată a șuierat unu ș-a căzut drept lângă ea, făcu bunicul cu mâna prin aer, desenând traiectoria imaginară a obuzului și oprindu-se cu degetul arătător într-un punct aproape de centrul curții, mai spre gard, cam pe unde se aflase străbunica. Foto: : Emilija Randjelovic / Alamy / Alamy / Profimedia
Citește mai mult
„– Am fost la Wuhan, pe malul celui mai mare fluviu, Yangtze. Voiam să vedem acea minunăție de apă măcar într-un loc de pe lungul său curs...”. Foto: dpa picture alliance / Alamy / Alamy / Profimedia
Citește mai mult
Știați că în Țara Galilor există o mică localitate care arată ca o mare librărie în aer liber? Că destinul acestui sat nu mai mare de 1800 de locuitori a fost schimbat de un singur om cu ajutorul cărților? Foto: SHP / Alamy / Alamy / Profimedia
Citește mai mult
– Vreo librărie sau chioșc de ziare? întreb aseară, odată ajuns în Aeroportul Internațional Henri Coandă. Știam de una la parter și un alt chioșc aflat după ce treceai de control pașapoarte. Sursa foto: Cristi Merchea
Citește mai mult
– Măi flăcăul tatii, tu ești nepotu’ lu Ciobanu. Așa e? Foto: arhiva personală a autorului
Citește mai mult