„Lasă să iese Simion, să dea tot ce a promis”: de la votul pe TikTok la bătălia pentru normalitate

foto: Daniel Mihăilescu / AFP / Profimedia

„- Lasă să iese Simion, să dea tot ce a promis la toți! Cum să-l votez pe ăla care își mănâncă mucii, corupt și din sistem?" mi-a spus astăzi cineva.

„- De unde știi toate astea?”

„- Cum de unde? De pe Tik Tok, de pe Facebook… Tu nu ai văzut?"

Când Tik Tok e singura lectură e clar că „iasă" ce „iasă". Cum să stimezi un om cu carte dacă tu urăști cartea? Nu ai cum să apreciezi o bibliotecă dacă nu ai intrat niciodată într-una. Dacă nu ai deschis o carte, nu vei fi niciodată fascinat de ea. Pentru că informația o asimilăm mai ușor, fără efort, atunci când e cu video, fotografii sau audio. Și cărțile cu poze sunt mai frumoase decât cele doar cu text. De câte ori am auzit expresia „mă uit la poze”, semn că esența, informația corectă, nu era preocuparea principală? Superficialitatea admirării unei imagini nu compensează aproape niciodată explicația și profunzimea unui text.

E drept că uneori o imagine poate fi „cât o mie de cuvinte”. Dar în cazul alegerii unui om care să-ți conducă destinele e nevoie de mai mult. E nevoie de cunoaștere profundă, selectivă, comparative, iar cea mai bună metodă e analiza faptelor, a lucrurilor făcute și nu a înjurăturilor și invectivelor, a huiduielilor și urletelor.

Dezbaterea de acum câteva zile de pe Euronews Romania a scos la iveală o realitate care se rezumă perfect în titlul unei cărți a lui Jules Verne: „De la Pământ la lună”.

Cam așa am perceput diferența/distanța dintre profilurile celor doi candidați care s-au oferit publicului pe tavă așa cum sunt, “nudi e crudi”. Am văzut ceea ce ani de zile ne-a oferit fiecare candidat în parte, de data aceasta mai concentrat: unul, omul balcanic, smardoi, gălăgios, nerespectuos cu timpul și cuvintele celuilalt, agresiv cum place unora dintre noi, gata di batai (geacă dă chiele am, blugi am, oleacî di batai știu…), cu răspunsuri evazive sau pe lângă întrebare; de cealaltă parte, omul liniștit, cu educația aleasă, formată în copilărie, în familie și apoi în școli, fără frustrări malițioase, respectuos, cu un simț al umorului fin, perspicace și, dincolo de aparenta timiditate și moliciune, isteț și cu replica promptă la cuvintele aruncate cu ușurință de contracandidat (specialist dealtfel în aruncarea lor).

Nicușor Dan este, după 35 de ani de mocirlă politică, omul care a învins singur, fără campanie de milioane de euro și fără bannere gen “un soldat în slujba Bucureștiului”, cele mai puternice organizații criminale, acelea care au secătuit țara timp de trei decenii, îndatorând-o pe generații întregi și care au destrămat ordinea socială, condamnând la străinătate milioane de români. Adică PNL, PSD, UDMR…

Chiar și dacă nu va câștiga această luptă mare, Nicușor Dan este deja învingător. El a demolat ceea ce în țara noastră părea indestructibil. A fost un David împotriva lui Goliat.

Dar dacă va fi să fie, atunci acesta este succesul bunului simț, succesul omului educat și citit asupra ciolaco-dăncilelor, al gospodarului muncitor asupra combinatorilor, va fi victoria a ceea ce românii așteaptă de ani și ani: victoria omului normal. Victoria noastră.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp