Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cum au resuscitat cărțile un sat

Hay -

Foto:  SHP / Alamy / Alamy / Profimedia

Știați că în Țara Galilor există o mică localitate care arată ca o mare librărie în aer liber? Că destinul acestui sat nu mai mare de 1800 de locuitori a fost schimbat de un singur om cu ajutorul cărților?

La 20 august 2019 se stingea din viață Richard Booth la vârsta de 80 de ani. Ei și, cine a fost Richard Booth?

Născut în 1938 în Plymouth, Anglia, Booth a ajuns în Hay-on-Wye în copilărie, după ce părinții lui moșteniseră o proprietate cu teren. Satul era unul mic, de câțiva locuitori, care se ocupau cu creșterea oilor. Richard însă, după ce studiase la Oxford și lucrase contabil doar pentru trei săptămâni, ia această decizie de a se întoarce pe moșia părinților. Mai târziu acesta avea să glumească spunând că „a moștenit o avere, a câștigat două și a pierdut patru”.

Odată întors acasă, Booth a cumpărat fosta stație de pompieri a orașului, castelul normand în prăbușire și mai multe depozite și, în anii ’60, a început să le umple cu cărți second-hand. S-a aprovizionat cu cărți de la prieteni, colegii dar și din bibliotecile nobililor decăzuți din Regatul Unit și de la distribuitori falimentați. Nu era un intelectual pasionat și, așa cum a spus directorul Hay Festival Peter Florence într-un interviu cu Huw Thomas de la BBC, „nu era chiar interesat de bani”. În schimb, Booth a văzut o oportunitate de a reda la viață satul său iubit, Hay-on-Wye. A deschis atunci șase librării cu cărți uzate în Hay și a fost inspirația din spatele altor aproape 30.

Richard Booth/foto wikipedia

„El a fost prima persoană care a diversificat o economie rurală”, îi spune lui Thomas Anne Addyman, care conduce Addyman Books în Hay.

Dar, după cum subliniază Florence, lui Booth îi plăceau și „petrecerea și vremurile bune”. Era carismatic, cu un fler pentru autopromovare și o înclinație pentru răutăți. În ziua păcălelilor (1 aprilie) din 1977, Booth s-a plimbat pe străzile din Hay purtând o coroană și s-a proclamat rege al unui nou stat suveran. Calul lui, a declarat Booth, avea să fie prim-ministru. A eliberat și pașapoarte sătenilor, a împărțit titluri nobiliare și a înființat un serviciu „secret” cunoscut sub numele de C.I.Haym, declarând independența satului-stat. Motivul? Protejarea cărților sale.

Foto:  SHP / Alamy / Alamy / Profimedia

Neiubitor de bani și nici bun administrator, „regele” și-a pierdut majoritatea librăriilor până la începutul anilor 2000, fără ca acest lucru să-i știrbească simțul umorului și entuziasmul. Până la moartea sa, Booth s-a ocupat de un magazin în orașul său natal numit Regele Hay, care vindea cărți, jurnale și accesorii care sărbătoreau „domnia” sa.

Bineînțeles că mișcarea de promovare a fost una ieșită din comun, lucru care a atras atenția întregii lumi.

Astăzi orașul a devenit o destinație turistică populară, iar timp de 10 zile, din mai până în iunie, găzduiește un renumit festival literar, care a devenit un eveniment de frunte pe scena culturală britanică și la care participă nume importante și peste 100.000 de iubitori ai cărților.

Și dacă primul Hay Festival a avut loc în împrejurimile modeste ale unei grădini de pub, astăzi festivalul s-a mutat în corturi imense la marginea satului și atrage peste 100.000 de vizitatori pe parcursul a 11 zile. Miile de iubitori ai cărții interacționează cu scriitori, poeți, istorici, oameni de știință, comedianți și muzicieni ai lumii. pentru a interacționa cu marii scriitori, poeți, filozofi, istorici, oameni de știință, comedianți și muzicieni, dar și politicieni din întreaga lume.


Foto: SHP / Alamy / Alamy / Profimedia

Între sesiuni, vizitatorii se pot relaxa pe șezlonguri pe verdeața satului, pot răsfoi cărți prin tarabe și pot vizita o librărie a festivalului, care stochează 55.000 de titluri. Serile sunt dedicate muzicii, comediei și filmului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mi-a placut mult povestea si felul in care s-a petrecut, s-a intamplat, s-a rostogolit pana in ziua de azi. E genul de poveste care porneste de la nimic si ajunge departe. E ceva magic, e ca o poveste de Craciun.
    • Like 0


Îți recomandăm

Volodimir Zelenski 2025

Omul ăsta e deștept, dar nu într-un mod rece sau calculat. Are inteligența aia care vine din instinct, din simțul momentului. Când a început invazia rusă, toată lumea se aștepta să dispară din peisaj, să fugă undeva „la sigur”. În loc de asta, a rămas acolo, în Kiev, sub bombardamente, spunând simplu: „Sunt aici.” Câteva cuvinte, dar care au ținut o țară întreagă în picioare. A fost genul acela de gest care nu se învață din manuale .Ori îl ai, ori nu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

Petre Lăzăroiu

E momentul să vorbim serios despre cât de mare e o pensie mică. Și nu, nu încerc să glumesc cu voi, pentru că astea nu sunt timpuri amuzante, de fapt. Dar am văzut intervenția fostului judecător CCR, Petre Lăzărăroiu, la B1 TV spunând că pensia lui de 10.000 de euro nu e una atât de mare, dacă chiar stai mai bine și te gândești. Ca să nu avem vorbe la proces, îl voi cita exact pe domnul judecător, astfel încât să putem face o analiză cât mai specifică a situației: ”Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam. Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea.” Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Citește mai mult

Ilie Bolojan - 2024

E prima dată când Ilie Bolojan renunță la tonul defensiv sau neutru care l-a consacrat și s-a exprimat ferm la adresa pretențiilor social-democrate. Și în acest sens a răspunsul atacurilor venite din partea lui Sorin Grindeanu printr-o replică memorabilă: ”Eu pot să plec mâine, dar să mi se spună care sunt soluțiile geniale care corectează aceste lucruri și nu deranjează pe nimeni.”

Citește mai mult