Re:cover Ukraine, o platformă internațională de jurnalism, a organizat în ultima săptămână de iunie un seminar în vestul Ucrainei, în orașul Lutzk. Am considerat inițiativa una extrem de importantă, mai ales acum, în al cincilea an de război împotriva Rusiei, și am acceptat cu mare interes invitația - alături de alți 27 de jurnaliști: jumătate din Ucraina, jumătate din restul Europei. Obiectivul a fost acela de a crea un spațiu de lucru comun, propice unui schimb de experiență și de idei, dar și în vederea unor proiecte viitoare de colaborare. Îndeosebi în contextul în care solidaritatea și interesul față de Ucraina sunt în scădere, chiar și printre vecinii săi geografici.
Inițial, am discutat despre cum apare Ucraina în presa internațională - dar întrebarea a fost: ceea ce e cu adevărat important pentru ucraineni trece cu adevărat granițele și ajunge la publicul internațional?
Fiecare stat european, în funcție de politica sa națională, acoperă temele relevante pentru „interesele” proprii. România, deși nu are corespondenți stabiliți în Ucraina, acoperă zilnic războiul și situația umanitară.
Însă pentru ucraineni nu doar evoluția frontului și perspectiva reconstrucției sunt la ordinea zilei, ci și problema gravă a corupției.
Recentul scandal Energoatom (comisioane ilegale) a surprins și a descurajat, însă a și arătat faptul că Ucraina luptă activ împotriva corupției - iar jurnaliștii își fac treaba, denunțând tot ceea ce este împotriva legii.
Până acum se spunea „mai întâi rezistăm și sfârșim războiul, și după aceea ne ocupăm de corupție”, însă acum, jurnaliștii și societatea civilă pun din ce în ce mai mult accent pe reformarea statului și pe politicile anticorupție, ce trebuie să fie simultane cu luptele de pe front. Altfel, fundamentele reconstrucției și ale aderării la UE sunt compromise din start.
În cadrul seminarului, au fost destui referenți ucraineni ce au atacat această problematică: Inna Vedernikova (de la publicația Mirror of the Week) a vorbit și despre conceptul de Reconstrucție, ce necesită politici clare, sistematice și bine elaborate - legi pe care Verhovna Rada (Parlamentul ucrainean) nu le-a aprobat încă. Doar grație unei astfel de legislații, se poate pregăti aderarea la UE.
Aici ar fi necesară și monitorizarea acțiunilor guvernului, însă, din păcate, prioritatea este considerată armata, iar guvernul nu poate fi schimbat din pricina stării de urgență.
În orice caz, costurile de reconstrucție sunt estimate la 588 miliarde de dolari, iar cele peste 140 de canale media ucrainene monitorizează procesul de reconstrucție la nivel local, pentru a se asigura că totul decurge în mod legal și transparent.
Conform dnei Vedernikova, cele mai grave acte de corupție au loc în domeniul militar, acolo unde, actualmente, sunt cei mai mulți bani. Noul ministru al apărării, Mihailo Fedorov, reformează ministerul, însă fostul ministru, Rustem Umerov, sub oblăduirea căruia a fost deturnată suma de 40 milioane de dolari, este încă, din păcate, nu doar în libertate, ci și în politică. Există deci probleme privind „curățirea” temeinică a acestui sector, ce ar fi mult facilitată de o reformă anticorupție.
În concluzie, problemele Ucrainei sunt în prezent frontul și politica internațională, dar, în același timp, și administrarea pe plan intern. Iar președintele, oricât ar încerca, nu poate câștiga războiul de unul singur - nici măcar cu o armată motivată și sprijin internațional solid: este nevoie de un întreg mecanism statal 100% operativ.
La capitolul reconstrucție și sprijin internațional, referenții ucraineni au menționat o inițiativă de care Europa își aduce aminte ceva mai puțin: cea propusă de președintele Volodomir Zelenski în 2022.
Ideea centrală era ca statele UE să preia „patronajul” (coordonarea și finanțarea reconstrucției) asupra unor orașe sau regiuni specifice din Ucraina, grav afectate de război. Deși propunerea s-a bucurat de un interes major, repartizarea nu a fost una simetrică, de tipul „un stat UE per oblast”.
Însă ea nu s-a limitat la UE: pe lângă state membre ale Uniunii Europene, în proiect s-au implicat activ și aliați din afara blocului comunitar, precum SUA, Regatul Unit, Canada, Elveția, Norvegia sau Turcia.
Unele state au preluat regiuni întregi, altele doar orașe: Danemarca a creat cel mai de succes model, asumându-și oficial patronajul total asupra regiunii și orașului Mykolaiv (inclusiv prin deschiderea unui consulat acolo). Marea Britanie s-a angajat inițial să sprijine reconstrucția regiunii Kiev, iar Suedia și Finlanda s-au oferit să contribuie la refacerea regiunii Lugansk (aflată sub ocupație). Grecia a promis sprijin punctual pentru reconstrucția orașului Mariupol, datorită comunității istorice elene de acolo, iar Estonia a preluat proiecte majore de infrastructură în regiunea Jitomir.
Și România și-a asumat un rol în acest proces: asistența pentru reconstrucția Ucrainei se axează pe rolul său de hub logistic și energetic strategic, prin proiecte majore axate pe conectivitate transfrontalieră, infrastructură critică și parteneriate regionale. Spre deosebire de state care au preluat o singură regiune îndepărtată, Bucureștiul s-a angajat în proiecte cu impact direct asupra regiunilor vecine din sudul și vestul Ucrainei (în special Cernăuți, Odesa și Transcarpatia).
În cadrul acordului-cadru de cooperare energetică semnat de președinții celor două state în primăvara anului 2026, România s-a angajat la construcția a două mari linii electrice aeriene de mare capacitate, pentru a integra rețelele și a stabiliza sistemul ucrainean:
- Linia de 400 kV Suceava – Chernivetska (Cernăuți), ce va asigura o conexiune directă de înaltă tensiune cu nord-vestul Ucrainei;
- Linia de 400 kV Isaccea – Artsyz (regiunea Odesa) - un proiect dublu circuit construit pe traseul unei foste linii de transport, menit să alimenteze și să securizeze energetic sudul Ucrainei. Ambele proiecte sunt dezvoltate în parteneriat de Transelectrica și Ukrenergo.
România și-a asumat și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, pentru a deveni principala poartă de tranzit pentru materialele de construcție necesare Ucrainei.
Proiectul include modernizarea și deschiderea de noi puncte de trecere la granița comună (ex. Siret, Vicovu de Sus, Racovăț), sincronizate cu extinderi de drumuri rutiere de mare viteză (Autostrada A7 din România fiind gândită să se conecteze direct cu rețeaua ucraineană).
Iar la capitolul logistică feroviară și portuară, se intenționează optimizarea portului Constanța și a căilor ferate cu ecartament larg de la Galați, pentru a asigura fluxul continuu de mărfuri dinspre și înspre Ucraina.
La nivel local, Agențiile de Dezvoltare Regională din România (ADR Nord-Est, ADR Nord-Vest și ADR Sud-Est) au creat, cu sprijinul Băncii Mondiale, proiectul BRIDGE. Prin această alianță, consiliile județene din zona de graniță a României colaborează direct cu administrațiile din Cernăuți și Ivano-Frankivsk, pentru construirea de hub-uri logistice și spații de depozitare la graniță. Mai sunt prevăzute și proiecte transfrontaliere de mediu - cum ar fi sisteme integrate de monitorizare a calității aerului și apei.
De asemenea, prin noul Parteneriat Strategic semnat în 2026, România s-a angajat și în proiecte de producție comună de armament și tehnică militară, inclusiv fabricarea de drone militare, oferind Ucrainei un flux constant de echipamente esențiale pe parcursul fazei de reziliență și reconstrucție a sectorului de securitate.
Așadar, planurile de reconstrucție pentru Ucraina sunt multiple și promițătoare - iar societatea civilă, nu doar prin binecunoscutele inițiative sociale sau umanitare, dar și prin presă, dorește să participe la acest proces.
Ca în orice stat post-sovietic, problemele legate de corupție mai persistă încă - importante sunt însă dorința și presiunea din partea societății pentru a le depăși și pentru a deveni, în sfârșit, parte din familia europeană. Iar aici, relațiile cu România și proiectele comune de infrastructură, cu beneficiu reciproc, sunt esențiale.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.