Lecție de umanitate în Trieste: un cuplu de seniori italieni ajută migranții să se repună pe picioare, după un drum istovitor

În timp ce extrema dreaptă din România îndeamnă lumea să nu accepte livrările aduse de curierii sud-asiatici (rezidenți cu acte în regulă!), în Italia, mai exact în Trieste, o inițiativă civică îi îngrijește tocmai pe acești imigranți, ce își riscă viața pe ruta balcanică, pentru dreptul la un trai mai bun.

Este vorba de asociația Linea D'ombra, inițiată de Lorena Fornasir și Gian Andrea Franchi, un cuplu de vârsta a treia care a reușit să mobilizeze întreaga comunitate pentru a-și ajuta semenii mai puțin norocoși.

În 2018, Lorena și Gian Andrea mergeau până în Bosnia, pentru a-i îngriji pe migranții ce încercau să ajungă în Europa traversând Balcanii - actele de violență extremă ale poliției de frontieră din diverse state balcanice fiind deja binecunoscute.

Toate acestea în timp ce Convenția de la Geneva din 1951, privind statutul refugiaților, interzice practicile de tip push-back (respingere forțată), prin principiul nereturnării (non-refoulement), Articolul 33. Așadar, statelor nu le este permis să expulzeze sau să returneze o persoană, în orice mod, către o frontieră unde viața ori libertatea i-ar fi amenințate.

Iar acești imigranți provin din țări mistuite de război, persecuții politice, sau de urmările colonialismului european: Afghanistan, Pakistan, Bangladesh, India sau Kurdistan.

Până în 2025, la Trieste ajungeau în fiecare zi peste 100 de persoane, dar acum, în 2026, abia dacă mai ajung vreo 40-50 pe zi. Motivul? Dat fiind regimul din ce în ce mai strict al granițelor și al Frontex (poliția de frontieră a UE), traficanții care le promit acestor oameni un trai mai bun în Europa (Germania, Franța) s-au „profesionalizat” și au crescut prețurile. În momentul de față, călătoria din Turcia și până în Balcani costă în jur de 15.000 €. Așadar, întregi familii trebuie să adune acești bani pentru ca unul dintre fii să reușească să treacă din Bosnia în UE. Alternativa este să continue să îndure traiul din ce în ce mai greu în patrie (nici nu cred că trebuie să reamintesc regimul taliban din Afganistan, persecuțiile din Pakistan sau sistemul castelor din India, care nu permite “categoriilor inferioare” supraviețuirea).

Încă din 2019, Lorena și Gian Andrea sunt în fiecare seară în Piazza Libertà din Trieste, începând cu orele 19:00 - acolo îi așteaptă pe migranți. Nou-veniții sunt rugați să se plaseze pe latura dreaptă a pieței, după care sunt asistați pe rând de Lorena și de ceilalți voluntari: li se curăță rănile, li se dau haine noi, iar apoi li se oferă cina, în fiecare zi pregătită de un alt colectiv din zonă. Săptămâna asta, erau la rând niște grupuri din Veneția, printre care și unul de tineri cercetași.

În Germania, vestea că Lorena Fornasir, o doamnă din Trieste, curăță rănile migranților forțați să meargă pe jos sute de km, a ajuns prin iarna lui 2021 - când în Bosnia, la Bihać, au fost înregistrate nenumărate cazuri de tineri morți prin înghețare la granițele cu Europa. În acea perioadă, mare parte a traseului se făcea pe jos, iar mulți dintre cei ce reușeau să ajungă la Trieste aveau picioarele distruse de răni. Acum, din pricina controalelor mai aspre, traficanții organizează mijloace de transport, iar tinerii nu-și mai distrug sănătatea până să treacă în Italia. Însă odată ajunși la Trieste, pe teritoriul UE, ei știu că nu are sens să depună cererea de azil într-o Italie guvernată de o Dreaptă ce își neagă obligațiile umanitare - în fond, vorbim de valori europene ce ar trebui puse în practică, nu-i așa?

Linea D'ombra este o inițiativă pur civică, ce nu dorește și nu primește fonduri de la nicio instituție. Supraviețuiește grație donațiilor oamenilor obișnuiți.

Doar Caritas Italia (o organizație caritabilă) mai oferă tinerilor migranți un pseudo adăpost: în prezent, 80 de fotolii în care pot dormi maximum câteva nopți, înainte de a porni din nou la drum, spre nordul Europei. De ce fotolii? Pentru că dacă ar fi paturi, ar fi necesară înregistrarea cu documente. Da, acești tineri sunt nevoiți să intre în mod ilegal în UE nu doar pentru că situația din țările lor de origine este teribilă, dar și pentru că UE nu creează coridoare umanitare legale pentru tineri non-europeni în căutare de un loc de muncă și un trai decent. Ei nu-și riscă viața și sănătatea pentru beneficiile sociale, așa cum colportează Dreapta din diverse state UE, ci pentru că NU au de ales.

Migranții care nu primesc un fotoliu în cazarea de la Caritas Italia dorm în depozitele părăsite și insalubre din portul vechi din Trieste, pentru că orașul (și primarul de dreapta) nu e dispus să ajute. Dimpotrivă, a amenințat de nenumărate ori că va închide piața și a și închis câteva dintre clădirile nefolosite din port.

Astfel, tinerii sud-asiatici se pot baza doar pe ajutorul voluntarilor - din zonă, dar și din restul țării, căci Piazza Libertà aparține acum tuturor.

Lorena îmi spune că ceea ce face Linea D'ombra e mai mult decât un act de umanitate - este un act politic, un strigăt împotriva rasismului. Nu au murit deja destui oameni încercând să treacă Marea Mediterană; pe ruta balcanică; sau la granița Belarus - Polonia?

Un astfel de exemplu l-am putea lua și noi în România, nu-i așa? Mai ales pentru că românii înșiși au avut destul de suferit de pe urma rasismului în Italia, Spania - îndeosebi înainte de aderarea la UE. Aici aș aminti filmul lui Cristian Mungiu, RMN, un adevărat apel la conștiința societății și un manifest împotriva xenofobiei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp