„De ce-o scumpit Maniu dohanu’ ?” Istoria austerității românești se repetă

foto: Historic Images / Alamy / Profimedia

„De ce-o scumpit Maniu dohanu’ ?” Această întrebare era una colectivă, adresată unui personaj imaginar, dar care simbolizează în esență politica guvernării Iuliu Maniu înainte de ieșirea de la putere a PNȚ în 1933 și înlocuirea lui cu PNL. Era o întrebare a alegătorului mic, țăranul, care a fost afectat în mod direct de politica economică de redresare bugetară a guvernelor țărăniste din perioada interbelică. Întrebarea se reclamă de la situația în care a fost scumpit tutunul de calitate inferioară consumat de clasele de jos ale societății românești. Astfel, conform opiniilor acestor clase, Iuliu Maniu a scumpit mai întâi „dohanul domnesc” (tutunul de calitate superioară), după care a scumpit „dohanul prostesc” (tutunul de calitate inferioară).

Această întrebare deschide o înțelegere mai largă și mai la îndemână a redresării bugetare de astăzi a guvernului Ilie Bolojan. Se știe că istoria se reia, este repetabilă, având aceleași consecutive cicluri de constrângere și de relaxare, de criză și de permisivitate, de austeritate și de avânt economic. În mentalitatea colectivă și în atitudinile sociale, omul a trăit întotdeauna aceleași neliniști și aceleași panici economice, financiare, ale epidemiilor, ale conflictelor și ale războaielor, tot așa după cum a trăit bucuriile, satisfacțiile, împlinirile. Guvernările țărăniste din perioada 1928 – 1933 s-au derulat într-o perioadă de criză generalizată în toate țările lumii. Într-un prim bilanț al acestor guvernări făcut de Iuliu Maniu se menționează că „am realizat stabilizarea, am realizat împrumutul (extern n.n.)” întrucât guvernul nu a avut la dispoziție decât două căi „sau să-și restrângă cheltuielile sau să-și ridice veniturile”. Astfel, „guvernul este hotărât a șterge din cheltuielile statului tot ce este superflu și constituie lux. Pe de altă parte, este hotărât a desființa toate acele organe de stat și a înlătura pe toți acei funcționari care nu sunt necesari pentru gospodăria statului”.

Parcă am citi măsurile luate de guvernul Bolojan. Mai mult decât atât, măsurile luate de guvernul PNȚ de odinioară se regăsesc în gândirea și acțiunea politică a lui Ilie Bolojan de astăzi. Astfel, guvernul PNȚ a luat o serie de decizii de mărire asupra „chiriilor, asupra tutunului de calitate inferioară (prostesc), impozite pe spectacole și pe salarii”. Tot atunci s-a declanșat „prima curbă de sacrificiu” în sensul că „salariile funcționarilor statului, salariile regiilor publice au fost reduse cu 10 – 25%”. Toate acestea se regăsesc aproape identic în pachetul de redresare a deficitelor bugetare propuse de guvernul Bolojan. O ultimă similitudine izbitoare între cele două guvernări este cea din domeniul învățământului preuniversitar. Astfel, guvernul țărănist a pornit de la faptul că „în țară existau 200 de licee, 150 de gimnazii și 17 seminarii cu o populație școlară de 100.000 de elevi în 1930. Avem debit de 10.000 de bacalaureați care nu găsesc în covârșitoare majoritate plasament și s-a decis desființarea a 6 licee și 45 de gimnazii. Elevii și profesorii din școlile închise au fost trecuți la școli de comerț și meserii”.

Asemănarea dintre măsurile celor două guvernări mărturisesc aceleași frământări și îngrijorări dintotdeauna a societății românești în care soluțiile pentru rezolvarea crizelor rămân nu doar în linii mari, ci și în detalii pe aceleași coordonate transistorice. Întrebarea-reproș „de ce-o scumpit Maniu dohanu’ ” s-a convertit într-o lozincă electorală foarte eficientă în lumea țărănească ardeleană pentru victoria în alegeri a PNL. Este un indiciu convingător al reacției mulțimii la marile decizii ale politicii statului, ale impactului puternic resimțit egoist la nivelul lumii țărănești. Așadar, a fost și rămâne în continuare un mare clivaj între mulțimea românească și oamenii politici de vârf, resimțită azi de unii analiști politici ca o despărțire, în depărtare, a statului față de proprii cetățeni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp