Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Meditațiile și afterschool-urile au ajuns nu doar să completeze, ci uneori să suplinească masiv acte educaționale incomplete

Foto: Inquam Photos

Am ieșit recent dintr-un lung tango birocratic cu niște instituții ale statului. Am constatat, cum de altfel știam, că e mai bine să ai mai mult hârtii decât dreptate, că mereu hârtiile se pot rătăci și până când problema ajunge să fie tratată pe fond, mai întâi se numerotează pagini, se cer copii și apoi alte copii legalizate, se solicită expertize și expertize la expertize și așa mai departe.

Și, după ce toate aceste conformări închid cumva dansul mai sus invocat, lung și obositor, te mai întreabă câte un funcționar binevoitor care a numărat zelos de 5 ori hârtiile “haideți, doamnă, ce atâta nerăbdare, nu vedeți câte hârtii avem de procesat aici?”

Sigur, nimeni nu merge la vreo Primărie cu speranța că va primi hârtiile ușor și în termenul legal. La fel cum nimeni nu merge în general la vreo instituție a statului sperând așa ceva. 

scoala - elevi - Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

De ce ar fi școala altfel, m-am întrebat (retoric) zilele trecute, când, într-o discuție cu o prietenă despre progeniturile proprii, îmi spunea că predarea unui capitol nou a ajuns să ocupe 10 minute și apoi totul e o veșnică temă de casă și/sau lucrare de control. Și, deși informația nu m-a surprins, nu avea cum să mă surprindă, am tresărit puțin la ideea că școala a devenit un loc în care mai mult constatăm deficiențe decât în care le tratăm.

Avem programe extrem de aglomerate și manuale încă și mai greoaie, așa că nu putem parcurge toată materia la clasă. Avem cerința de a avea x+1 note la toate materiile, de a face activități variate, de a da lucrări și teme și omitem din toate aceste cerințe scopul primar al educației: copilului trebuie să îi placă să învețe, să înțeleagă ce i se transmite, să petreacă suficient timp pe noțiuni noi cât să le poată internaliza și apoi opera cu ele.

Ne bazăm, cum altfel, că predarea va fi completată de explicațiile de acasă, de la after-school sau de la orele de meditații, astfel că toate aceste instituții paralele celor oficiale (și îndelung criticate, uneori pe bună dreptate) au ajuns nu să completeze, ci uneori să suplinească masiv acte educaționale incomplete. Educația din școală a devenit dependentă de niște instituții pe care nu toți beneficiarii săi și le permit sau le au la îndemână. Mirarea cu care constatăm decalajele între copiii proveniți din medii mai înstărite față de ceilalți poate fi acoperită și de această explicație; nu doar ce primesc la școală e uneori diferit, ci și ce (nu) primesc după școală contează.

În tot efortul național de a moderniza școala (am devenit alergică la cuvântul reformă, din păcate suntem victimele unor sute de reforme în toate domeniile și toate aceste super-reforme ne-au adus aici), poate ar trebui să ne focusăm pe reintroducerea educației în școli și pe mutarea “notarilor școlari” (cei care constată efectuarea temelor, conformitatea proiectelor, numărul de fișe de lectură, numărul corect de lucrări de control și tot felul de alte numere și căsuțe bifate in tabele) în afara sălii de clasă.

Vom mai dezbate încă multă vreme necesitatea renunțării la note și standardizarea evaluării, vom mai discuta mult dacă împărțirea în semestre, trimestre sau cicluri e mai bună, cu veșnicul corolar Câte experimente mai faceți, domnule, pe copiii noștri?, însă până când nu vom înțelege că educația, transmiterea de informație, de atitudine față de învățare, de drag de a afla și de a citi, toate acestea sunt rolul școlii și nu activitățile notariale ce constată conformitatea dosarelor cu norma, până atunci educația se va petrece oriunde în altă parte, nu în școală. Iar profesorii vor rămâne cu un rol de agenți constatatori, nu de agenți ai schimbării de minți de copii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Problema pleacă de la: "Avem programe extrem de aglomerate și manuale încă și mai greoaie". Vă reamintesc că nu e bătaie de loc pe școlile cu nevoi speciale. Dacă așa considerați de ce nu încercați acele școli cu propriii copii?

    Mai bine omorâm elita, ca să fim în cărți, nu?
    • Like 0
    • @ Valentin C
      Ce elita "omoram"?
      Exista cu adevarat asa ceva, in invatamant in mod special, pentru ca despre asta este vorba?
      Cum va fi primit mai departe un copil ce a abdsolvit o scoala cu nevoi speciale
      Ce defineste, de fapt, acest termen?
      Tu ti-ai da copilul la o asemenea scoala?
      Da, programa este foarte greoie, mai ales la invatamantul primar. Matematica pe care o fac in prezent copii de clasa a IV-a, am facut-o, generatia mea si multe inaintea ei si dupa ea, abia in clasa a VIII_a sau in primul an de lieceu. Si acele generatii au dat oameni mult mai de valoare decat cei ce apar acum, care sunt impimsi catre fabrici de diplome pe bani, mai apoi.
      Pe langa materia greoaie sunt profesorii, multi dintre ei care nu trec examenele de definitivat.
      Si apoi, marele dusman al copiilor, privit de ei ca o "mana cereasca", ca drepturi si libertati este indisciplina care domina tot sistemul de educatie, mai ales cel preuniversitar. Nu mai exista respect fata de profesori, unii dintre ei nici nu-l merita fie vorba intre noi, fata de acumularea de cunostinte, ( nu ma refer la pile ), fata de cultura adevarata.
      Exemple de ratati ai actualei educatii sunt, in primul rand, clasa politica si guvernantii, care colcae de "diplomati" fara scola si fara elementara educatie, asa zisii 7 ani de acasa.
      Ce calitate intelectuala au avut ministrii educatiei, invatamantului postrevolutionar? Zero. Ce au facut bun? Nimic. Fiecare neica nimeni, numit numai si numai pe criterii politice, a venit cu ideii care au facut doar rau, au distrus, de la un mandat la altul intreg sistemul educational, sistem la care au lucrat in secolele trecute adevarati intelectuali. Nu-i asa ca nu-i mai stie numeni?
      La fel ca si pe clasicii literaturii universale si nationale.
      Au aparut scolile particulare. Si ce au adus ele mai bun? Sunt "fabrici de bani" pentru "intreprinzatorii" care au obtinut aprobarea infiintarii lor. Cum? Asta este o alta intrebare. Scoli in care afterschoolurile sunt doar o metoda de a supraveghea copilul, un fel de bone, si o modalitate de a face alti bani prin activitati diverse: ( dans, judo, karate, o linba straina ), pe bani suplimentari.
      Sinecuri pentru diverse cunostinte apropiate ale patronilor scolii.
      Sa nu ma contraziceti. Am nepoata la o astfel de scoala si, parintii au descoperit ca, in ciuda abundentei de f.b -uri nivelu lde cunostinte real este mediocru cu indulgenta spre bun, dar nu cum s-ar fi asteptat.
      Deci mai usor cu indemnurile catre parinti.
      Scara valorilor este total rasturnata iar "elita" societatii este, in mare majoritate, formata de escroci parveniti.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult