De fiecare dată când lovim sistemul, uităm un detaliu esențial: și noi suntem sistemul. Dacă la început am avut naivitatea să credem că se va reinventa sau se va schimba singur pentru a ne asigura traiul într-o democrație transparentă și autentică, acum avem certitudinea că adesea prioritățile noastre au fost diferite. Timpul pierdut nu se poate recupera, dar pentru un viitor în care integritatea profesională să redevină o valoare socială comună există mecanisme la îndemâna oricărui cetățean. Unul dintre acestea este avertizarea în interes public, un subiect delicat pentru moștenirea noastră istorică, despre care am stat de vorbă cu Irina Lonean, expert integritate Transparency International Romania.
Irina, să începem didactic, cu lecția de bază: ce înseamnă avertizarea în interes public?
Avertizarea în interes public se referă la acțiunea prin care o persoană, denumită avertizor, raportează încălcări ale legii într-un context profesional, care s-au produs sau pentru care există riscul să se producă în cadrul unei autorități sau instituții publice, în cadrul unei firme cu capital de stat sau în cadrul unei firme private. Scopul acestei raportări este de a dezvălui fapte ilegale sau neetice care afectează interesul public, precum frauda, încălcarea drepturilor consumatorului, încălcarea drepturilor pacienților, nereguli în achiziții publice, încălcarea reglementărilor naționale și europene privind protecția mediului sau alte nereguli. Legea nr. 361/2022 din România stabilește cadrul general pentru protecția acestor persoane, cerând fiecărei autorități sau instituții publice și firmelor mai mari sau expuse unor riscuri să asigure confidențialitatea și protecția avertizorilor împotriva represaliilor.
De ce este important acest mecanism de semnalare a neregulilor din instituții publice și companii private? Care este rolul lui într-o societate democratică?
Mecanismul de avertizare în interes public joacă un rol esențial într-o societate democratică, deoarece promovează responsabilitatea și integritatea. Protejarea avertizorilor încurajează persoanele să raporteze fără teama de represalii, ceea ce duce la o mai bună guvernanță și la respectarea statului de drept.
Prin încurajarea raportării neregulilor, se facilitează identificarea și corectarea comportamentelor ilegale chiar înainte ca ele să fi produs efecte care să poată fi ușor observate de un număr mare de oameni, de presă sau de procurori. În acest fel, protecția avertizorilor în interes public contribuie la prevenirea abuzurilor, inclusiv a corupției, și poate ajuta la consolidarea încrederii cetățenilor în instituții.
Scurt istoric al avertizării în interes public în România: când s-a dat legea, ce impact a avut, ce măsuri au luat instituțiile și companiile pentru a susține acest demers?
Protecția avertizorilor în interes public în România a evoluat semnificativ în ultimele două decenii, această evoluție fiind uneori pozitivă, alteori negativă.
În 2004 s-a adoptat Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii. Această lege, promovată intens la vremea respectivă de Transparency International Romania, a fost printre primele de acest tip din Europa, oferind un cadru legal pentru protejarea avertizorilor de integritate.
Ulterior, în România a fost adoptată și a intrat în vigoare Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public la 22 decembrie 2022. Această lege transpune Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. Adoptarea legii a fost un pas important în alinierea României la standardele europene în materie de protecție a avertizorilor, dar elaborarea și adoptarea legii a fost un proces destul de anevoios în România, ca și în alte state membre UE.
Toate entitățile publice (autorități și instituții indiferent de mărimea lor) și companiile private cu cel puțin 50 de angajați sunt obligate de Legea nr. 361/2022 să implementeze canale interne de raportare și proceduri adecvate pentru gestionarea raportărilor primite de la avertizori în interes public. Implementarea legii trebuie susținută și monitorizată de Agenția Națională de Integritate (ANI), care este principala autoritate competentă de implementare alegii. ANI reprezintă canalul extern de raportare pentru avertizorii în interes public care au semnalat nereguli folosind canalul dezvoltat de entitățile unde își desfășoară activitatea, dar constată că nu sunt luate măsuri, precum și pentru avertizorii care nu pot avea încredere în confidențialitatea și protecția asigurată de instituțiile în care lucrează. De asemenea, ANI trebuie să monitorizeze aplicarea legii de către toate celelalte entități obligate să dezvolte canale interne de raportare.
Cu toate acestea, datele statistice precise privind numărul de avertizări depuse și modul în care au fost gestionate sunt încă limitate. Persistența unei mentalități de reticență față de raportarea neregulilor și teama de represalii descurajează potențialii avertizori, nu doar în România, ci peste tot în lume. Avertizorii pot fi percepuți ca persoane neloiale, care nu apreciază colegialitatea, deși ceea ce doresc ei este tocmai întărirea echipelor în care lucrează, promovând corectitudinea și încrederea, nu frauda, abuzul și frica. România se confruntă cu provocarea suplimentară istorică, legată de practicile fostei Securități înainte de 1990.
Adoptarea Legii nr. 361/2022 a stârnit dezbateri legate atât de provocările cu care s-au confruntat avertizorii în interes public în trecut, cât și de unii pași înapoi față de legislația anterioară. De exemplu, conform legii nr. 361/2022, avertizorul în interes public se bucură de protecție în situația în care face o divulgare publică, dar a raportat anterior prin canalele interne sau externe și nu s-au luat măsuri adecvate în termenul legal; avertizorul este protejat și în cazul în care există un pericol iminent sau ireversibil pentru interesul public sau dacă există un risc de represalii sau conflict de interese care ar face ineficientă raportarea prin canalele oficiale. Însă un avertizor în interes public care semnalează încălcarea unei legi direct mass-mediei, organizațiilor non-guvernamentale sau folosește alte platforme publice, nu se bucură de protecția oferită de lege. Legea în vigoare în România în perioada 2004-2022 oferea această protecție pentru avertizorii în interes public din autoritățile și instituțiile publice. Prin urmare, legea nouă a făcut un pas înapoi. Dezbateri au mai apărut cu privire la sancțiunile aplicate pentru raportări nereale, făcute cu rea credință, pe de o parte, și sancțiunile aplicate pentru represaliile și hărțuirea împotriva avertizorilor, pe de altă parte.
Cine poate fi avertizor în interes public? Ce canale de raportare are la dispoziție un avertizor?
Conform Legii nr. 361/2022, avertizor în interes public poate fi orice persoană care, într-un context profesional, obține informații referitoare la încălcări ale legii. Aceasta include, dar nu se limitează la: angajați, acționari, membri ai organelor de administrație, conducere sau supraveghere, persoane care desfășoară activități independente, voluntari și stagiari (remunerați sau neremunerați), persoane care lucrează sub supravegherea și conducerea contractanților, subcontractanților și furnizorilor.
Avertizorii au la dispoziție o serie de canale de raportare. Vorbim în primul rând de raportarea internă: prin canale instituite de entitatea în care își desfășoară activitatea avertizorul (sau în legătură cu care își desfășoară activitatea consultanții, alte persoane care au activitate independentă, persoanele care lucrează sub supravegherea și conducerea contractanților). Există și posibilitatea raportării externe, către autorități competente. Aici ne referim în primul rând la Agenția Națională de Integritate, care este canalul extern general. Legea prevede că și alte autorități care primesc și soluționează raportări referitoare la încălcări ale legii, în domeniul lor de competență, trebuie să asigure canale externe de raportare. Iar cea de-a treia modalitate este divulgarea publică: prin mass-media, organizații non-guvernamentale sau alte platforme publice, în condiții limitative.
Este important de menționat că raportările pot fi făcute nominal, existând mereu condiția ca persoana care le primește să le asigure confidențialitatea, sau anonim. Însă dacă raportarea anonimă este incompletă, adică nu include suficiente informații pentru investigarea și identificarea cauzelor și consecințelor sale, problemele semnalate pot rămâne nerezolvate.
Chiar și cu protecții legale, avertizorii pot suferi consecințe negative, precum hărțuirea sau concedierea. Prin urmare, asigurarea unor mecanisme eficiente de protecție și remedii pentru cei afectați este crucială. Pe de altă parte, mulți angajați nu sunt conștienți de existența legislației sau de procedurile de raportare disponibile. Campaniile de informare și formare sunt necesare pentru a crește gradul de conștientizare. Ele sunt importante și pentru a crește cererea și presiunea din partea angajaților, în instituțiile și firmele unde lucrează, pentru ca acestea să dezvolte canale și proceduri de încredere.
Cum este protejat de lege un avertizor în interes public?
Legea nr. 361/2022 prevede mai multe măsuri de protecție pentru avertizorii în interes public, printre care:
- Confidențialitatea identității: Identitatea avertizorului și orice informație care ar putea dezvălui identitatea acestuia trebuie protejate și nu pot fi divulgate fără consimțământul său explicit. Canalele de raportare create de instituții și firme trebuie să asigure această confidențialitate, iar persoanele care primesc și gestionează raportări au o obligație majoră legată de păstrarea confidențialității.
- Protecție împotriva represaliilor: Avertizorii sunt protejați împotriva oricăror forme de represalii, precum concedierea, retrogradarea, hărțuirea sau alte acțiuni negative legate de raportarea efectuată. Legea interzice aceste represalii și prevede sancțiuni pentru cei care le aplică.
- Susținerea avertizorului în procedurile disciplinare: Procedurile disciplinare împotriva avertizorilor în interes public sunt interzise dacă raportarea a fost făcută cu bună-credință și în conformitate cu prevederile legii, iar orice măsură represivă luată împotriva acestora poate fi contestată în instanță. Legea prevede că procedurile disciplinare prin care avertizorii ar putea fi sancționați pot fi publice, pentru a preveni abuzuri împotriva avertizorilor. De asemenea, avertizorii pot cere baroului asistență judiciară gratuită pe parcursul procedurii disciplinare.
- Măsuri reparatorii: În cazul în care avertizorul suferă represalii, legea prevede posibilitatea de a solicita măsuri reparatorii, inclusiv despăgubiri pentru prejudiciile suferite.
Avem mecanismul, avem legea, cum creștem conștientizarea asupra rolului esențial al avertizorilor în interes public?
Transparency International România, în parteneriat cu Transparency International Bulgaria și Agenția Națională de Integritate din România, a implementat proiectul LAW - „Legitimitate și responsabilitate pentru o mai bună protecție a avertizorilor în interes public”,cofinanțat de Uniunea Europeană. Acest proiect își propune să sprijine eforturile naționale și europene pentru protejarea avertizorilor în interes public și să îmbunătățească capacitatea autorităților și experților în aplicarea măsurilor de protecție. Vrem să fie bine înțeleasă importanța avertizării în interes public și protecția avertizorilor atât în instituții publice și companii private, cât și în rândurile studenților, ale reprezentanților societății civile și publicului larg. Mai multe informații despre proiect sunt disponibile pe site-ul Transparency International Romania.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.