Absolvenții de clasa a XII-a au dat luni proba de limba și literatura română a examenului de Bacalaureat. Subiectele au fost previzibile, în linia ultimilor 5-6 ani, și nu au depășit ca dificultate testele de antrenament, spune, pentru Republica, profesorul Bogdan Rațiu, de la Liceul teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș. Bogdan Rațiu este unul dintre laureații proiectului Merito, care își propune în fiecare an să-i aducă în fața publicului pe profesorii valoroși ai României.
„Subiectele au fost previzibile, nu văd schimbări majore de la un an la altul. Se mizează pe același tip de întrebări, pe același grad de dificultate. Nici în acest an nu a fost nimic surprinzător. Nu m-aș hazarda să spun că a fost greu sau ușor, acest lucru depinde foarte mult de tipologiile de elevi. Pot spune doar că subiectele sunt în aceeași idee a celorlalți ani, nu văd schimbări decât de tematică.
Despre creativitatea nu putem vorbi foarte mult. Subiectul I. B merge mai mult în zona de gândire critică, acolo unde elevii au de realizat un text argumentativ, în care ar trebui să se vadă ideile care sunt vehiculate, felul în care elevul se raportează la ele, felul în care se bazează pe experiența culturală. Subiectul I. A este unul tip, în fiecare an avem același tip de cerințe, copiii le lucrează de cel puțin 5-6 ani, ei sunt învățați să lucreze astfel de exerciții.
La subiectul al doilea, elevii trebuie să se bazeze pe un concept și au libertatea de analiză, dar în limitele conceptului care le este dat. Anul acesta a fost perspectiva narativă, un concept pe care ei îl cunosc încă din clasa a IX-a. La subiectul al treilea, depinde de elev - de cât de mult a citit, dacă îl tratează într-un mod original și își construiește el însuși eseul. Sunt foarte puține cazuri, în esență, în care se întâmplă acest lucru. Pentru subiectul al III-lea copiii învață un comentariu pe care să-l reproducă. La subiectul al III-lea nu este vorba nici de foarte multă creativitate, nici de gândire critică, e același model al învățării comentariilor”, crede profesorul de limba și literatura română.
„Ar fi nevoie de o nouă programă la liceu, deja e cea de-a doua generație care intră la liceu pe vechea programă, deși a studiat după cea nouă în gimnaziu”
Chiar dacă la gimnaziu programa școlară s-a schimbat în urmă cu mai bine de o generație, la liceu nu sunt încă gata planurile cadru în baza cărora trebuie realizat noul model curricular. Din această cauză, și evaluarea rămâne în vechea paradigmă. „Încă la liceu se învață comentarii, elevii trebuie să selecteze din ce au învățat la clasă, Profesorul dă toată informația necesară pentru a analiza o comedie. Ulterior, în examen, elevii trebuie să scrie cel puțin 400 de cuvinte și să abordeze trei repere. Și atunci se bazează mult pe memorat și pe învățarea ideilor despre operă. E o diferență, la clasa a opta nu se mai memorează, dar la liceu am rămas încă în paradigma aceasta. Pentru că nu s-a schimbat încă programa. Ar fi nevoie de o nouă programă la liceu, deja e cea de-a doua generație care intră la liceu pe vechea programă, deși a studiat după cea nouă în gimnaziu”, explică Bogdan Rațiu.
În opinia lui, felul în care se face evaluarea ar trebui să țină pasul cu vremurile și cu felul de a învăța al adolescenților de astăzi. „Toți așteptăm și la alte subiecte la liceu, pentru că deja nu cred că se mai potrivesc cu psihologia copiilor, cu așteptările lor, cu modul în care ei învață. Eu tot sper că se va schimba programa și atunci, că vrem, că nu vrem, se va schimba și structura de subiect, dacă alte schimbări nu facem, pe considerentul că e aceeași programă. Deși știm că o competență se poate evalua în moduri diferite și se recomandă să mai și modificăm tipurile de itemi”.
Bac 2022. Subiectele la proba de limba și literatura română
La proba de limba și literatura română, absolvenții de la filiera teoretică, profilul real, filiera tehnologică si cea vocațională, cu excepția au primit un text la prima vedere din Nicolae Iorga „Doamna Elena Cuza”, relatează Digi24. La subiectul I.B., au avut de scris un text de minimum 150 cuvinte în care să argumenteze „dacă întâlnirea cu o personalitate (istorică, socială, culturală etc.) produce sau nu emoție, raportându-se atât la informațiile din fragmentul extras din textul Doamna Elena Cuza de Nicolae Iorga, cât și la experiența personală sau culturală.
La al doilea subiect elevilor li s-a cerut argumentarea perspectivei narative într-un text de Cezar Petrescu – „Întunecare”.
La al treilea subiect, un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinte particularitățile unei comedii studiate.
La profilul umanist și pedagogic, subiectele la română la BAC 2022 au constat în textul la prima vedere din Nicolae Iorga „Doamna Elena Cuza”, și perspectiva narativă a unui text din opera „Întunecare” a lui Cezar Petrescu, ca și la profilul real. Diferența a fost la al treilea subiect, unde cerința a fost de a prezenta particularitățile de construcție a unui personaj dintr-o comedie studiată, relatează Digi24.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dacă tânărul nu prestează, i se pune eticheta de analfabet funcțional. Toate bune și frumoase, numai că textul are pe puțin 100 de ani, și posedă și un mini-dicționar atașat.
Așa cum le stă bine textelor la prima vedere, că doar text la prima vedere fără dicținar e ca acul de cusut fără ață. A da cuiva un text vechi de 100 de ani și a-l eticheta ca analfabet funcțional e ca și cum i-ai servi cuiva tocană de cinci săptămâni ținută pe balcon, în soare, și l-ai acuza că posedă un stomac sensibil.
Textele nonliterare au prostul obicei de a depinde foarte tare de modul de gândire al timpului în care au fost redactate. De atunci însă, modul de gândire s-a cam schimbat de 100 de ori, sau poate de 1000 de ori.
Dar ce să ne mai batem capul cu asemenea farafastâcuri psihologhicești? E la prima vedere? Este! Tre' să-l înțeleagă. Poate să fie și de acum 1000 de ani. Nu contează.