Absolvenții de clasa a VIII-a au dat joi proba de matematică a Evaluării Naționale. „Dacă facem abstracție de subiectul III, în special de una dintre probleme - 5, aș caracteriza cerințele drept simple. E mai simplu decât ce s-a dat la simulare, e mai simplu decât examenul de anul trecut”, spune profesorul Sorin Borodi, de la Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian” din Dej. Profesorul a subliniat totodată lipsa conexiunii cerințelor cu lumea înconjurătoare.
„Subiectele au fost mai fade decât în oricare alt an, Am urmărit problemă cu problemă, absolut nimic nu avea legătura cu realitatea înconjurătoare. Nimic, nimic, În afară de o problemă în care apăreau niște timbre, dar nu o putem numi o problemă ancorată în realitate, nimic nu-i arată elevului la ce i-ar putea servi în viața reală matematica studiată în 8 ani. Dacă i se dă o figură geometrică în formă de romb sau de trapez, de ce să nu i se spună cumva: grădină, parc, coală?”
De ani buni, Sorin Borodi vorbește despre necesitatea reformării felului în care se predă matematica în școlile gimnaziale din România, astfel încât aceasta să țină cont de experiențele de viață ale copiilor și de situațiile care pot apărea în viața de zi cu zi. El amintește că acesta este, de fapt, și unul dintre obiectivele programei de gimnaziu, rareori atins în sistemul de educație.
„În programa școlară de matematică e subliniat în mai multe locuri că scopul principal al studiului matematicii e să-i ofere elevului modalități de abordarea a problemelor pe care le pune realitatea înconjurătoare. Această competență nu are cum să fie atinsă. O astfel de evaluare influențează modul de predare. Și modul de predare va continua în același fel. Profesorii și părinții și elevii vor spune că nu are rost să ne legăm de lucruri din viața reală, că la examen nu avem așa ceva. Am sperat, mai ales din ce zicea domnul ministru în ultimul timp, că o să apropie subiectul de ceea ce găsim la tetele PISA, că se va schimba ceva. Nu s-a întâmplat”, afirmă profesorul.
Sunt voci care se opun deschis renunțării la stilul prea abstract de predare a matematicii. „Dânșii aplică ad literam cuvintele spuse de Moisil, care a zis la un moment dat să nu ne fie frică de abstractizare, pentru că faptul că operăm cu noțiuni abstracte îi oferă matematicii o mai mare putere de acoperire, de atingere a mai multor domenii. Însă ei uită că Moisil se referea la abordarea matematicii de la un nivel în sus, probabil că se referea la studenți. Aici vorbim de matematica școlară, e cu totul altceva. Dacă elevii nu văd la ce le servesc cunoștințele din orele de matematică, nu or să mai continue, li se pare inutil. Nu trebuie căzut nici în extrema cealaltă, eu nu doresc ca matematica să se transforme într-un simplu calcul de metri pătrați de faianță, gresie și scândură. Dar realitatea înconjurătoare furnizează ea însăși milioane de probleme extrem de interesante”, spune Sorin Borodi.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.