Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Profesor de matematică despre subiectele de la Evaluarea Națională 2022: Au fost simple, cu o singură excepție

Sorin Borodi

Absolvenții de clasa a VIII-a au dat joi proba de matematică a Evaluării Naționale. „Dacă facem abstracție de subiectul III, în special de una dintre probleme - 5, aș caracteriza cerințele drept simple. E mai simplu decât ce s-a dat la simulare, e mai simplu decât examenul de anul trecut”, spune profesorul Sorin Borodi, de la Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian” din Dej. Profesorul a subliniat totodată lipsa conexiunii cerințelor cu lumea înconjurătoare.

Subiectele au fost mai fade decât în oricare alt an, Am urmărit problemă cu problemă, absolut nimic nu avea legătura cu realitatea înconjurătoare. Nimic, nimic, În afară de o problemă în care apăreau niște timbre, dar nu o putem numi o problemă ancorată în realitate, nimic nu-i arată elevului la ce i-ar putea servi în viața reală matematica studiată în 8 ani. Dacă i se dă o figură geometrică în formă de romb sau de trapez, de ce să nu i se spună cumva: grădină, parc, coală?”

De ani buni, Sorin Borodi vorbește despre necesitatea reformării felului în care se predă matematica în școlile gimnaziale din România, astfel încât aceasta să țină cont de experiențele de viață ale copiilor și de situațiile care pot apărea în viața de zi cu zi. El amintește că acesta este, de fapt, și unul dintre obiectivele programei de gimnaziu, rareori atins în sistemul de educație. 

„În programa școlară de matematică e subliniat în mai multe locuri că scopul principal al studiului matematicii e să-i ofere elevului modalități de abordarea a problemelor pe care le pune realitatea înconjurătoare. Această competență nu are cum să fie atinsă. O astfel de evaluare influențează modul de predare. Și modul de predare va continua în același fel. Profesorii și părinții și elevii vor spune că nu are rost să ne legăm de lucruri din viața reală, că la examen nu avem așa ceva. Am sperat, mai ales din ce zicea domnul ministru în ultimul timp, că o să apropie subiectul de ceea ce găsim la tetele PISA, că se va schimba ceva. Nu s-a întâmplat”, afirmă profesorul.

Sunt voci care se opun deschis renunțării la stilul prea abstract de predare a matematicii. „Dânșii aplică ad literam cuvintele spuse de Moisil, care a zis la un moment dat să nu ne fie frică de abstractizare, pentru că faptul că operăm cu noțiuni abstracte îi oferă matematicii o mai mare putere de acoperire, de atingere a mai multor domenii. Însă ei uită că Moisil se referea la abordarea matematicii de la un nivel în sus, probabil că se referea la studenți. Aici vorbim de matematica școlară, e cu totul altceva. Dacă elevii nu văd la ce le servesc cunoștințele din orele de matematică, nu or să mai continue, li se pare inutil. Nu trebuie căzut nici în extrema cealaltă, eu nu doresc ca matematica să se transforme într-un simplu calcul de metri pătrați de faianță, gresie și scândură. Dar realitatea înconjurătoare furnizează ea însăși milioane de probleme extrem de interesante”, spune Sorin Borodi.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Subiectele au fost ușoare, de acord, dar "presripția" ideologică în adaus e de toată jena.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult