Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Bacteriana se tratează cu injecție intraveninoasă sub fermoar

Pe la ora 15 și ceva, survolând canalele tv, dau peste un anume Banciu, care pare că se ceartă cu cineva, deși e singur în cadru și nu-i caută nimeni de vorbă. În întâlnirea cu întrebări și răspunsuri de pe platforma reddit, am fost chestionat și ce părere am despre acest personaj. N-am răspuns, pentru că nu-i urmăresc emisiunile. Așa că am zis să mă uit acum.

A fost drăguț. În cele 10 minute cât l-am ascultat, omul a produs două perle de coroană. Prezentând o poezie care cică ar fi fost scrisă cu sânge de Eminescu pe un cearceaf înainte de a muri, obiect de inventar moale achiziționat de Mircea Dinescu de la un anticar (?!!), vorbitorul ajunge la niște stihuri despre pedofilul Titu Maiorescu și o „elevă care l-ar fi prins cu acul în insectar”. „Satâr bătrân, cu mâna la fermoar”, urmează rima. Lăsând la o parte stilul mai degrabă Dinescu-Cațavencii, decât eminescian al creațiunii, primul fermoar a apărut în 1893, la târgul mondial din Chicago, la 4 ani după moartea lui Eminescu. Noi știm că marele poet a fost un vizionar, dar chiar așa, la fermoar...

Apoi, ați citit bine, exact astfel a graseiat, cu dicție, Banciu: „Satâr”. Ca și cum ar fi fost vorba de o secționare rapidă în spatele fermoarului distinsului critic. Un exercițiu simplu de ceea ce se cheamă gândire impune concluzia că e vorba de „Satir”, ființă mitologică greacă, om păros, cu coarne de țap și picioare de cal, mereu agitat de instincte, în special cel sexual. 

N-am apucat s-o mistui bine pe prima, că vine și a doua perlă: perorând despre țări arabe și deșerturi, dl Banciu pronunță limpede: „cămila bacteriană”. Adică, cum ar veni, o cămilă burdușită cu bacterii în blană și cocoașe – că are două, spre deosebire de dromader, cu numai una. Cum de n-a fost lichidată până acum o asemenea sursă de infecții?, te întrebi.

Bacteriana mi-a adus în minte injecția intraveninoasă a semidoctorului interpretat de Toma Caragiu. Căci, de fapt, este vorba de cămila bactriană, după numele unei regiuni antice din Asia Centrală, numită de greci Bactriana.

Înainte de a mă întoarce la postul care transmitea tenis, de unde plecasem, am mai apucat să-l aud pe dl Banciu rostind apăsat: „Eu am cuvintele la mine”. Da, adevărat, le are, le ține sub cheie, mai exact, sub fermoar, și le schingiuiește.

Cred că am răspuns întrebării reddit.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Ceasul lui Sorin Grindeanu - PSD

PSD are două mari alte probleme, iar abia acestea sunt cu adevărat grave: credibilitatea partidului în fața tuturor partenerilor și evoluția mentalității votanților, care au spre ce migra (AUR, chiar PNL) mai ales că au văzut cum PSD i-a păcălit și că-i păcălește pe toți. (Liderul Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, al cărui ceas apare în imagine, vorbește cu presa pe 18 mai a.c. după consultările cu președintele român, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. Au loc consultări pentru numirea unui nou prim-ministru/ Foto: Profimedia)

Citește mai mult

Black Sea Defence Aerospace 2026: România, între spectacolul forței și testul lucidității

La ROMAERO Băneasa, printre aeronave, blindate, drone, radare, sisteme de apărare și delegații militare, România a arătat pentru trei zile ca un stat aflat exact acolo unde îl așază istoria: în punctul de întâlnire dintre estul vulnerabil al Europei și arhitectura de securitate a lumii occidentale.

Citește mai mult