Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Banca m-a anunțat că de azi dobânda la cardul de credit este 19,43%

Card de credit

Foto: Profimedia

Banca m-a anunțat că de azi dobânda la cardul de credit este 19,43%. Pe an, ca să fim exacți, ca la kWh. Mare, evident!

Primul gând al unui certat cu economia este să înjure banca. Normal! E ticăloasă, obține ditamai profitul din asta, la 19%! De ce ne jupoaie? De ce nu mă mai lasă să consum pe credit? Oricum, de pus bani deoparte nici nu se pune problema. E greu să economisești! Să te abții să consumi tot ce ai. Să fii cumpătat.

Oricum, gândește același certat cu economia, nu are rost să economisești. Băncile sunt atât de ticăloase încât îți papă depozitele cu dobânda lor sub rata inflației. Real negativă cum se spune între bancheri. Decât să ți-i pape banca, mai bine îi papi tu, nu-i așa?

De fapt, același certat cu economia nu descoperă și pace un lucru elementar: ca să aibă din ce da credite, băncile trebuie să adune economiile noastre. Dobânda la credite se bazează, în primul rând, pe dobânda la depozitele atrase de bancă. Profitul e doar o parte din ecuația asta. Mică, chiar dacă dobânda la credite a ajuns la 19%. A ajuns pentru că inflația e 15% și nimeni nu mai acceptă să țină banii în bănci cu mai puțin de atâta. Pentru că nu vrei să pierzi putere de cumpărare. Banii au fost greu puși deoparte, cu sacrificiu. Mai ales când ești sărac.

Evident, aceiași certați cu economia, neînțelegând legătura organică dintre dobânda la depozite și la credite, sar pe politicieni, alți certați cu economia, să fie plafonată dobânda la credite. Ceva de genul IRCC + 10%. Adică, acum vreo 14%. Adică, banca să îți dea un bonus când iei credit, nu să plătești tu băncii cum ar fi normal. Din economiile noastre, și mai aspru penalizate, desigur. De dobânda la economii nu se face referire niciodată, ea trebuind plafonată la un minim, ca la salariul minim. Nu e importantă. Doar aia la credite doare pentru unii care nu au nicio problemă să se împrumute cu cardul de credit pentru TVA-ul consumului lor pe credit.

O țară în care politicienii au doar o "soluție": să pună cruce pieței!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cat a fost dobanda la cardul de credit pana azi ? 19.43% pe an este o dobanda apropiata de medie pentru majoritatea cartilor de credit din lume si nu de azi, ci de ani de zile.
    • Like 1
  • ceb check icon
    Bancile castiga mai bine din serviciile comisionate si nu neaparat din ecartul intre dobanda activa si cea pasiva. Creditul "ancoreaza" clientul, care apoi cumpara servicii bancare ca la hipermarket. Multe inutile, dar scumpe. Banca este, in fapt, un comerciant-prestator de servicii financiare. Din astea se fac cea mai mare parte din profiturile exorbitante si nu din ecartul de dobanda.

    Pentru o banca este esential sa vanda credite. Daca se plafoneaza dobanda la credite, devine foarte dificil sa acopere costurile creditarii, chiar daca s-ar plafona si dobanzile la depozite. De ce?! Pt ca nu toate creditele se intorc inapoi la banca. Exista arierate ce trebuie acoperite (provizionate). Asta in timp ce depozitele si dobanzile aferente trebuie intotdeauna onorate catre clienti. Echilibrul este foarte fin, de aceea banking-ul este foarte reglementat.
    • Like 2
  • Mai pardon, bancile astea iau si pielea de pe oameni,ma lasati cu certat cu economia,d-aia nu mai poate banca, totul e sa le fie cald si bine lor,cand nu mai e asa e tragedie !
    • Like 1
  • Ziceati intr-un articol mai la vale:
    „Îmi caut acum o pijama groasă, o căciulă de dormit, o scufie ca în Pinocchio. Geppetto avea o scufie și în felul ăsta îmi găsesc o soluție. Mă gândesc serios acum să lipesc polistiren, că pe exterior nu am, să lipesc un rând de polistiren măcar în dormitoare să îmi izolez termic repede camerele, până nu vine frigul, pentru că nu o să am căldură."
    Sunt convinsa ca o sa gasiti dvs solutii si la dobanda de la cardul de credit, ca vad ca aveti "solutii" miraculoase pentru problemele momentului.
    • Like 1
  • Mihai check icon
    La ce banca sunt dobanzi la depozite macar apropiate de rata inflatiei? Ca la carti de credite vad ca sunt binisor peste...
    • Like 2
  • Nume check icon
    Indiferent de valoarea ei, dobanda pe cardul de credit este un cost care trebuie evitat cat se poate de mult. Acum, haideti sa nu le facem pe banci "virgine" din nou ca stim "prostitutia" practicata cu creditele inainte de criza din 2008. Cum pentru aceeasi persoana cu aceleasi venituri nu poti sa ii dai un credit in lei, sau in euro, dar se poate in franci elvetieni?!
    • Like 3


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult