Bine ați venit la Caritasul lui G. Simion!

Foto: Facebook AUR

• În anii 90, vecinii din blocul meu fuseseră loviți de febra îmbogățirii: toți își scoteau banii de la CEC, de la saltea, își vindeau vițica de la țară, cuprinși de visul că-și vor multiplica banii în câteva săptămâni și vor ieși cu toții din sărăcie. Caritasul și toate jocurile zise de întrajutorare au fost prima trezire la realitatea din proaspăt dobânditul capitalism, în care nu exista nicio masă gratuită, ci doar băieți deștepți care știau cum să-ți ia șunca din fasole și banii din portofel.
• Te-ai fi așteptat ca după 35 de ani, nivelul de educație financiară să fie ceva mai ridicat. Este extrem de trist să vezi oameni care stau la cozi ca să cumpere iluzia apartamentelor de 35.000 de euro vândute la Caritasul lui George Simion. De ce ele sunt o imposibilitate practică în ziua de azi nu cred că e nevoie să vă explic. De altfel, o explică mult mai elocvent chiar George Simion: „Dacă Ceaușescu a putut, noi de ce să nu putem?” Păi tocmai de-aia: pentru că Ceaușescu era un dictator care putea să facă ce voia el, putea să ia bani de la mâncare, lumină și căldură ca să construiască blocuri, iar România era o economie de stat planificată în care nu funcționau regulile cererii și ofertei, ci regulile impuse de Partid („cincinalul în patru ani și jumătate”).
• Și, în final, 2 apoftegme din realitatea capitalistă: 1. dacă ceva sună prea bine ca să fie adevărat, de regulă nu este 2. dacă ceva e gratuit, de regulă tu ești produsul. Oamenii care-și dau timpul și datele personale lui G. Simion vor primi praful de pe tobă; ei sunt doar produsele pe care AUR le va folosi în campania electorală pentru a-și multiplica propaganda electorală.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp