Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Bitdefender a mutat din China la Satu Mare producţia Bitdefender BOX. Florin Talpeș: „Este o ambiţie personală să arătăm că putem face lucruri de top aici”

Florin Talpeș

Foto: George Călin/Inquam Photos

Compania românească de tehnologie Bitdefender a anunțat că a mutat din China la Satu Mare producția unuia dintre dispozitivele sale. Este vorba despre Bitdefender BOX, o soluție de securitate care încorporează hardware, cloud și software pentru a proteja dispozitivele conectate la internet din locuință. 

„Am visat la acest lucru, de ce să nu putem face în România acest lucru. Este şi o ambiţie personală să arătăm că putem face lucruri de top aici”,a declarat Florin Talpeş, CEO al producătorului de soluţii de securitate IT, citat de ZF.

Acesta a spus că echipamentul este proiectat integral de Bitdefender. „Bitdefender BOX este un echipament proiectat în România, nu asamblăm un kit noname luat de pe piaţă. Acum doi ani, când am demarat producţia primei variante Bitdefender BOX nu erau condiţii în România pentru producţie, dar între timp acestea s-au schimbat masiv. Costurile sunt puţin mai mari în România faţă de China, pentru că vorbim totuşi de Uniunea Europeană”, a afirmat Talpeș, care a adăugat că în urmă cu 10 ani nu și-ar fi imaginat că poate produce hardware în România.

„Revoluţia fiscală” loveşte din păcate în primul rând în firmele româneşti de IT

Florin Talpeș este de părere că firmele IT care activează în România vor fi  afectate de „Revolutia fiscală” a Guvernului. 

„Din păcate cel mai mare cost va fi pentru companiile româneşti din IT. Pentru o multinaţională care are centre de cercetare dezvoltare în România dar şi în alte ţări ale lumii, pentru că nimeni cu excepţia multinaţionalei Bitdefender nu are centru de R&D doar în România, diferenţa de cost dintre programatorul din România şi cel din SUA este încă suficient de mare încât creşterea costurilor să poată fi absorbită. Costurile din SUA pot fi mai mari de 2,5 ori faţă de România astfel că atunci când o multinaţională formează o echipă de cercetare în România există loc de aborbţie a costului suplimentar de 5%. Este o problemă de procese sau de atitudine - multinaţionala se poate întreba - dar nu era vorba să mă anunţi cu şase luni înainte? Industria românească este dominată de outsourcing, unde 80-90% din costuri sunt reprezentate de salarii. Un impact de 7% înseamnă că dacă se păstrează salariile nete li se iau o jumătate sau mai mult din banii de dezvoltare, o jumătate din profit”, a spus Talpeș, citat de ZF.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ce conditii de productie s-au schimbat "masiv" in ultimii 2 ani?!? Sa spuna acest domn concret si sa spuna acum,inainte de intrarea in vigoare a "revolutiei fiscale"!! Caci dupa,s-ar putea sa se intoarca cu productia in China...
    • Like 0
  • Anon check icon
    Bafta.
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult