Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Bitdefender a mutat din China la Satu Mare producţia Bitdefender BOX. Florin Talpeș: „Este o ambiţie personală să arătăm că putem face lucruri de top aici”

Florin Talpeș

Foto: George Călin/Inquam Photos

Compania românească de tehnologie Bitdefender a anunțat că a mutat din China la Satu Mare producția unuia dintre dispozitivele sale. Este vorba despre Bitdefender BOX, o soluție de securitate care încorporează hardware, cloud și software pentru a proteja dispozitivele conectate la internet din locuință. 

„Am visat la acest lucru, de ce să nu putem face în România acest lucru. Este şi o ambiţie personală să arătăm că putem face lucruri de top aici”,a declarat Florin Talpeş, CEO al producătorului de soluţii de securitate IT, citat de ZF.

Acesta a spus că echipamentul este proiectat integral de Bitdefender. „Bitdefender BOX este un echipament proiectat în România, nu asamblăm un kit noname luat de pe piaţă. Acum doi ani, când am demarat producţia primei variante Bitdefender BOX nu erau condiţii în România pentru producţie, dar între timp acestea s-au schimbat masiv. Costurile sunt puţin mai mari în România faţă de China, pentru că vorbim totuşi de Uniunea Europeană”, a afirmat Talpeș, care a adăugat că în urmă cu 10 ani nu și-ar fi imaginat că poate produce hardware în România.

„Revoluţia fiscală” loveşte din păcate în primul rând în firmele româneşti de IT

Florin Talpeș este de părere că firmele IT care activează în România vor fi  afectate de „Revolutia fiscală” a Guvernului. 

„Din păcate cel mai mare cost va fi pentru companiile româneşti din IT. Pentru o multinaţională care are centre de cercetare dezvoltare în România dar şi în alte ţări ale lumii, pentru că nimeni cu excepţia multinaţionalei Bitdefender nu are centru de R&D doar în România, diferenţa de cost dintre programatorul din România şi cel din SUA este încă suficient de mare încât creşterea costurilor să poată fi absorbită. Costurile din SUA pot fi mai mari de 2,5 ori faţă de România astfel că atunci când o multinaţională formează o echipă de cercetare în România există loc de aborbţie a costului suplimentar de 5%. Este o problemă de procese sau de atitudine - multinaţionala se poate întreba - dar nu era vorba să mă anunţi cu şase luni înainte? Industria românească este dominată de outsourcing, unde 80-90% din costuri sunt reprezentate de salarii. Un impact de 7% înseamnă că dacă se păstrează salariile nete li se iau o jumătate sau mai mult din banii de dezvoltare, o jumătate din profit”, a spus Talpeș, citat de ZF.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ce conditii de productie s-au schimbat "masiv" in ultimii 2 ani?!? Sa spuna acest domn concret si sa spuna acum,inainte de intrarea in vigoare a "revolutiei fiscale"!! Caci dupa,s-ar putea sa se intoarca cu productia in China...
    • Like 0
  • Anon check icon
    Bafta.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult