Integrarea progreselor tehnologice necesită însă mai întâi alinierea oamenilor, a proceselor, și abia apoi a tehnologiei. Doar aplicând schimbarea în această ordine putem valorifica eficient beneficiile. Foto - Profimedia Images

Dacă editarea genomului este interzisă în marea majoritate a țărilor (cel puțin în toate țările dezvoltate), pentru “robotizarea umană” nu avem un cadru legislativ și ea accelerează cu motoarele la maxim.

„Dacă ne uităm la toate studiile care se fac în acest domeniu, vedem că ele sunt făcute în state din vest sau în state dezvoltate, ceea ce nu coincide cu realitatea de la noi. Eu nu am cum să învăț, de exemplu, un adult sau un tânăr să folosească RPA, Robotic Process Automation, dacă el nu știe să deschidă un laptop”.

Potrivit raportului, Statele Unite mai conduc doar când vine vorba de tehnologii precum dezvoltarea vaccinurilor, a computerelor cuantice şi a sistemelor de lansare în spaţiu. (Foto: Profimedia Images)

„Dacă acum 15 ani cu toții aveam o imagine despre omul bogat din România, acum mi se pare că vedem cu totul și cu totul altceva. Sunt oameni care chiar au generat plus valoare. Oameni precum Daniel Dines, Florin Talpeș sau Radu Georgescu au făcut foarte mult bine ecosistemului din România, pentru că au pus țara noastră pe harta dezvoltării de produs din toată lumea și probabil că de aceea suntem tot mai mulți care încercăm să aducem soluții tehnologice. Pentru că funcționează exact ca în sport. Exact cum Generația de Aur a influențat copiii și o bună perioadă am avut fotbaliști în România, sau cum terenurile de tenis sunt pline acum sub efectul Simona Halep (...) ”, spune Bogdan Sîrbu (foto: Radu Dumitrache).

Este mai bine sa aveți 5 roboți de un fel și 5 de alt fel decât sa aveți 10 roboți din același fel. De ce? Pentru că acum roboții se programează în general pe același tip de platforme. Învățarea, gândirea critică și pregătirea pentru viață vine din testarea și lucrul cu mai multe tipuri de device-uri. Adaptarea la a folosi noi tipuri de echipamente este ceea ce se va căuta foarte mult în viitor.

„Cred că în România este un paradox la nivel general, nu doar în zona IT-ului, în condițiile în care angajatorii se plâng că nu găsesc oameni, iar oamenii se plâng că nu-și găsesc joburi”. Foto captura Digi24

1 din 55 de români lucrează în IT, iar cererea pe piața de muncă e în creștere. În lipsa unor programe consistente de educare profesională, în IT nu mai furăm meseria de la cei cu experiență, ci o mimăm orbește, fără noimă. Și fără responsabilitate profesională, fără să ne gândim că la finalul zilei calitatea muncii noastre are un impact asupra consumatorului final.

Dorința companiilor de a face parte din lanțul trofic conectat la profit sau, uneori, nevoia de adaptare rapidă la piață decuplează deciziile manageriale de rațional și le conectează mai mult la ambiție. (Foto: Profimedia Images)

Să fii recunoscut ca numărul unu într-o arie tehnologica de vârf se întâmplă de obicei după mulți ani de cercetare, mult efort, mulți bani cheltuiți. Odată atinse aspirațiile din vârful piramidei Maslow, trebuie să iți recuperezi și costurile implicate în procesul de atingere a acestor obiective. (Foto: Getty Images)