Dragoș Roșca, președintele RBL, mesaj către guvernanți: „Trebuie ca această petrecere să se oprească și să ne apucăm de treabă”

În timp ce Guvernul încearcă să mențină atenția opiniei publice asupra creșterii economice, comunitatea oamenilor de afaceri privește cu îngrijorare înspre o serie de indicatori care arată că lucrurile s-ar putea degrada în viitor. Unul dintre aceștia este deficitul comercial care a crescut semnificativ, altul datoria publică a României, care s-a dublat în 2016, în comparație cu anul 2008, spune Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders. 

„De asemenea, există un indicator critic pentru economie și acela se cheamă viteza de încasare a banilor. Timpul de încasare al banilor s-a dublat de la 60 de zile, în 2008, la 116 zile în 2016. Asta înseamnă că întreprinderile românești plătesc din ce în ce mai greu. La prima vedere, pare că, da, economia crește, dar nu avem bani să ne plătim materiile prime, să ne plătim furnizorii și asta înseamnă că în scurt timp vom începe să ne lovim de insolvențe, de falimente. Ceea ce înseamnă criză economică în acel moment, înseamnă șomaj, înseamnă credite neperformante la bănci, adică ne întoarcem în filmul anilor 2009-2010. Pe lângă această creștere a duratei de încasare a banilor din piață - o dublare practic, 116 zile e foarte mult, mai constatăm ceva. Sunt sectoare și sunt deja sectoarele în care companiile cu capital românesc sunt active, mă refer la construcții, agricultură, la serviciile pentru întreprinderi, acestea sunt sectoare cu companii având capital preponderent românesc. Acolo nu mai vorbim despre o perioadă 116 zile, acolo vorbim de 200, de 220, de 270 de zile. Acolo lucrurile sunt mult mai blocate și asta înseamnă risc asupra capitalului autohton”, spune Dragoș Roșca într-un interviu pentru Republica.ro.

El a mai vorbit și despre o serie de măsuri ce urmează să intre în vigoare precum trecearea CAS în sarcina angajatului. „Ei ne spun că nu o să plătim nici mai mult nici mai puțin. Hai să spunem că îi credem pe cuvânt, deși ne este foarte greu să îi mai credem. Însă pe de altă parte știm cu toții că o astfel de măsură înseamnă că va trebui să semnăm 5 milioane de acte adiționale în decurs de două luni pentru forța de muncă, în care se va schimba salariul. 5 milioane de acte adiționale în două luni înseamnă că toate firmele din România se vor ocupa numai cu treaba asta timp de două luni. Mie mi se pare un pic exagerat”, a declarat Roșca.

Comparați recent economia României cu un pacient care a făcut excese, arată bine, dar analizele lui spun altceva.

Am încercat să fac o paralelă între economia României și un organism uman, ca să se înțeleagă un pic mai clar că, așa cum te uiți la un organism uman și faci o serie de analize să vezi cum stă cu VSH-ul, cu colesterolul, cu ureea, la fel se întâmplă când te uiți la economia unei țări cu ochi avizați. Și sunt o serie de indicatori care îți arată care este starea acelei economii.

Care sunt acei indicatori pe care îi aveți în vedere când analizați starea economiei românești și ce spun ei?

Există indicatori de rezultat și există indicatori care vor genera un anumit rezultat în viitor. Noi astăzi, în România, ne lăudăm cu indicatorii de rezultat. Adică, avem creștere economică, avem șomaj în scădere. Acești doi indicatori sunt rezultatul, pe de o parte, ai unei conjuncturi economice, generale, în lume, a partenerilor noștri comerciali - Uniunea Europeană, țările în care exportăm, care sunt într-un moment de reviriment economic, de ieșire din criză și de creștere economică. Asta o observăm în întreaga regiune și în Europa Centrală și de Est. Nu suntem singura țară care crește în ritmuri mari. Sunt și alte țări care au creșteri de 3,5%, de 4-4,5%. Ok, noi avem o creștere de peste 5. Din punctul ăsta de vedere arătăm, poate, mai bine decât alții, dar trendul general este de creștere solidă în toată regiunea. Scădere șomajului este un trend în toată regiunea. Acești doi indicatori de rezultat vin, pe de-o parte, ca urmare a faptului că, în general, lumea a ieșit din criza economică a anilor 2008, 2009, 2010 și acum este un moment de revenire și de creștere. Pe de alta, datorită faptului că au apărut noi tehnologii, care au dus la creșterea productivității, s-au dezvoltat noi sectoare în domeniul IT, în domeniul tehnologiei, în domeniul pharma, în domeniul biotehnologiei, în toată lumea. În domeniul serviciilor financiare s-a întâmplat o schimbare și s-a intrat pe un trend de accelerarea, sunt lucruri care se întâmplă la nivel global și pentru care noi, românii, nu prea avem de ce să luăm credit. Cu sau fără niște măsuri nemaipomenite, economia României ar fi crescut. Poate nu cu 5%, poate cu 3%.

 Un alt element important îl reprezintă pentru această creștere și o serie de măsuri care s-au luat în perioada 2014-2016 și în general au fost măsuri de consolidare fiscală, de reducere a taxelor. În primul și în primul rând, a fost scăderea nivelului general de TVA, de la 24% la 20% și, ulterior, de la 20% la 19%. Practic a fost o scădere semnificativă a TVA care a încurajat consumul. Mai mult decât atât, un număr mare de produse și servicii au trecut de la TVA de 24% cât era înainte sau, respectiv, 19%, ulterior, la TVA de 9%. A fost încurajat și mai mult consumul pentru acele produse. În același timp au fost luate o serie de măsuri compensatorii pentru cei ale căror salarii au scăzut în perioada de criză, la bugetari salariile au fost scăzute atunci cu 25%, s-a renunțat la sporuri etc. Din 2014-2015, când economia a început să miște și la noi, toate aceste salarii, respectiv stimulente au revenit atât în sectorul public, cât și în cel privat. Deci sunt mai mulți bani pentru consum. 2016 și 2017 au fost ani în care a continuat această tendință de creștere a veniturilor populației, s-a mărit salariul minim, acum au început să se vadă diverse măriri de salarii la bugetari, s-au mărit salariile în administrațiile publice locale, în primării, la tot personalul, s-au mai mărit pentru anumite categorii sociale, din domeniul sănătății, din domeniul învățământului. Deci sunt bani, bani, bani din ce în ce mai mulți în economie, ceea ce încălzește consumul și duce la creștere economică.

Risc pentru capitalul autohton

Care sunt atunci cei indicatori care pun probleme?

Începem să vedem indicatorii de alertă, care vor produce rezultate peste câtva timp de acum încolo. În momentul în care vezi că ai colesterolul mare, s-ar putea să îți crească riscul de infarct sau de boli cardiovasculare. La fel este și în economie. În momentul în care ne uităm și vedem că există o creștere semnificativă a deficitului comercial al unei țări, este mai mult decât evident că în curând va urma o devalorizare. Devalorizarea duce, bineînțeles, la creșteri de prețuri, nu ai cum să o oprești, nu poți să te duci la bancă, la domnul Isărescu, și să îi spui: Vă rog frumos, domnul Isărescu, să țineți leul sus. Nu are cum să o facă atâta timp cât deficitele comerciale ale țării sunt foarte mari. De asemenea, dacă ne uităm, vedem și că a crescut foarte mult datoria publică, s-a dublat datoria publică în 2016 față de 2008. Ce înseamnă asta? Însemnă că România e o țară mai îndatorată, înseamnă că este o țară care se va îndatora de acum încolo la costuri mai mari. Ne așteptăm ca acele costuri de finanțare ale Guvernului să crească, ceea ce înseamnă că vor trebui să fie plătite de cineva. 

De cine? De contribuabili, de populație, de companii. Se va întâmpla la un moment dat, nu putem să spune dacă în luna martie anul viitor sau în luna noiembrie anul viitor. Să nu ne imaginăm că se va întâmpla peste 30 de ani și doar copii noștri vor vedea lucrurile astea, nu. Se va întâmpla într-un orizont de timp rezonabil, dacă nu se iau măsuri, dacă nu se oprește un pic toată această nebunie pornită acum, de a petrece și de a chema la petrecere pe toată lumea și de a cumpăra cele mai scumpe mâncăruri și băuturi și de a angaja cei mai scumpi muzicanți, doar ca să iasă o petrecere cât mai mare și mai frumoasă din care să nu ne mai oprim. Cumva trebuie ca această petrecere să se oprească și să ne apucăm de treabă.

De asemenea, există un indicator critic pentru economie și acela se cheamă viteza de încasare a banilor. Timpul de încasare al banilor s-a dublat de la 60 de zile, în 2008, la 116 zile în 2016. Asta înseamnă că întreprinderile românești plătesc din ce în ce mai greu. La prima vedere, pare că, da, economia crește, dar nu avem bani să ne plătim materiile prime, să ne plătim furnizorii și asta înseamnă că în scurt timp vom începe să ne lovim de insolvențe, de falimente. Ceea ce înseamnă criză economică în acel moment, înseamnă șomaj, înseamnă credite neperformante la bănci, adică ne întoarcem în filmul anilor 2009-2010. Pe lângă această creștere a duratei de încasare a banilor din piață - o dublare practic, 116 zile e foarte mult, mai constatăm ceva. Sunt sectoare și sunt deja sectoarele în care companiile cu capital românesc sunt active, mă refer la construcții, agricultură, la serviciile pentru întreprinderi, acestea sunt sectoare cu companii având capital preponderent românesc. Acolo nu mai vorbim despre o perioadă 116 zile, acolo vorbim de 200, de 220, de 270 de zile. Acolo lucrurile sunt mult mai blocate și asta înseamnă risc asupra capitalului autohton. Toți cei care ne spun că-i preocupă situația capitalului autohton ar trebui cu adevărat să facă ceva pentru acest capital autohton, să se gândească la măsuri care să îmbunătățească situația, nu care să pericliteze activitatea lor. Să luăm toate măsurile propuse sau mare majoritate a măsurilor propuse prin această ordonanță în care se fac modificări, nu în sensul că vor crește taxele, la alea nici nu ne gândim momentan Tot ce înseamnă bucătăria, birocrația, munca din spate pentru a putea să te acomodezi acestor schimbări înseamnă o grămadă de bani, o grămadă de resurse umane și o grămadă de timp pierdut de către companii, multe dintre dintre ele având capital autohton, ca să poată să facă față acestor solicitări pe care le are în vedere noua legislație.

„5 milioane de acte adiționale în două luni înseamnă că toate firmele din România se vor ocupa numai cu treaba asta”

Cum vor fi afectate, concret, companiile de aceste schimbări?

Să vorbim despre trecerea în sarcina angajatului a anumitor contribuții. Ei ne spun că nu o să plătim nici mai mult nici mai puțin. Hai să spunem că îi credem pe cuvânt, deși ne este foarte greu să îi mai credem. Însă pe de altă parte știm cu toții că o astfel de măsură înseamnă că va trebui să semnăm 5 milioane de acte adiționale în decurs de două luni pentru forța de muncă, în care se va schimba salariul. 5 milioane de acte adiționale în două luni înseamnă că toate firmele din România se vor ocupa numai cu treaba asta timp de două luni. Mie mi se pare un pic exagerat. Chiar e nevoie de o astfel de măsură, chiar e nevoie să stăm să ne pierdem timpul cu chestiuni de genul acesta, când avem de lucru, când trebuie să ne facem investițiile, când trebuie să ne creștem competitivitatea, când trebuie să fim companii din ce în ce mai solide care să poată plăti salarii din ce în ce mai bune angajaților? Noi stăm să facem 5 milioane de contracte de muncă, dintr-o dată, pentru că cineva s-a gândit că așa ar trebui?

Și continuăm discuțiile de genul ăsta. TVA split. Acum, într-un final, după ce toată lumea le-a spus, s-au lămurit și ei că or să dea cu capul în gard și au făcut opțională plata defalcată a TVA. Dar și așa e o nebunie, pentru că sunt o grămadă de clauze propuse acum, în discuțiile de la Parlament, care, practic, vor împinge multe companii în situația de a intra în situația de TVA split. Asta înseamnă să ai contabili în pus, să ai oameni la departamentul de plăți, pentru că nu mai faci 100 de ordine de plată, faci 200 de ordine de plată, că trebuie să faci unul pentru TVA și unul pentru plata fără TVA. E o nebunie al cărei rezultat n-au încercat măcar să-l evalueze cei care au făcut astfel de mișcări care nu vor produce beneficii semnificative. Uitați-vă la bulgari, au făcut asta, după doi ani au renunțat și-au dat seama că nu înseamnă nimic. Hai să învățăm un pic și de la alții, nu numai să încercăm să fim originali. Să discutăm cu cei din jur, să-i luăm în serios. Dacă cineva vine și își pierde timpul și stă la masă cu tine, guvernant, ca să discute despre măsurile pe care tu te-ai gândit să le introduci, ia-l în serios, omul ăla nu vine degeaba. Trebuie să-l asculți, să-l înțelegi. Aici nu e vorba de care pe care. E o discuție pentru a vedea, a înțelege și a căuta o soluție bună pentru toată lumea. Dialog constructiv care să construiască soluții nu slogane, asta cere de fapt mediul de business.

„Dacă nu intervenim și așteptăm mereu să intervină altul nu se va întâmpla nimic”

Care sunt recomandările pe care le-ați face guvernanților în calitatea de reprezentanți ai comunității de afaceri?

Recomandările sunt atât de simple și le-am făcut întotdeauna, problema este că lumea nu stă nici măcar să mai reflecteze la ele. Ca în cazul Decalogului, nu fura, nu minți, nu lua soția altuia etc… Sunt chestiile alea simple din Biblie asupra cărora ori vrei să reflectezi și să îți organizezi viața după acele norme de conduită într-o societate, ori nu. La fel este și în business: trebuie să existe stabilitate, trebuie să existe predictibilitate, trebuie să existe transparență, trebuie să existe încredere între parteneri. Dacă acestea nu există… Ok noi le spunem de o sută de mii de ori. Important este vrei să fie așa? Vrei să faci un efort de a încerca să te îmbunătățești? Sau nu. Aici nu contează culoare politică a Guvernelor, aici este o chestiune de principiu. Acei guvernanți care au încercat să aplice astfel de principii au avut rezultate. Cei care doar le-au mimat la sfârșit n-au terminat foarte bine.

Noi ca societate avem obligația să le semnalăm, să emitem avertismente. Nu putem să stăm deoparte, să vedem că unul fură, minte. Nu. Trebuie să intervenim. Dacă nu intervenim și așteptăm mereu să intervină altul nu se va întâmpla nimic. La fel și într-o relație cu Guvernul sau cu autoritatea publică. Trebuie să intervenim, trebuie să discutăm, trebuie să atragem atenția. Și sunt convins că de fiecare parte există oameni rezonabili. Sunt ferm convins că există oriunde oameni rezonabili cu care poți discuta și cu care poți construi. Noi așteptăm să vedem și acei oameni rezonabili din zona guvernamentală, din zona politică luând atitudine, implicându-se în acest sens. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp