Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Boieria și fudulia | Un turist străin care ajunge în România ar putea rămâne cu impresia că suntem o țară de aristocrați

Turism suverniruri

Foto: Profimedia Images

Dacă te plimbi ca turist prin țara noastră, vezi peste tot denumiri de hoteluri, pensiuni, restaurante, hanuri care trădează o semantică aristocratică precum: Hanul Domnesc, Hanul Boieresc, Casa Domnească, Restaurantul Domnesc, Popasul Boieresc, Pensiunea Domnească, Pensiunea Boierească, La Moșie, Casa Doamnelor, Hotelul Royal etc. Toate acestea mărturisesc în profunzime apetența lumii noastre de după 1989 pentru accederea la standarde de viață aristocratică, asta cu toate că, în anii dictaturii comuniste, mânia proletară a fost îndreptată spre distrugerea și demolarea de case și conace boierești și aristocratice, în numele ideologiei și luptei de clasă și al urii viscerale față de cei bogați și nobili. Iată că, de la o celebră carte, „Paradoxul român”, se poate inventaria și românul paradoxal.

După ce au brigandat sediile nobiliare și domnești, peste timp, unii români au o tendință nestăvilită de a fi nobili și aristocrați. Mai exact, oameni, odinioară de stânga și de stânga stângii, devin peste noapte aderenți ai ideii de bogăție și aristocratism. Românul este sfâșiat în existența sa de a nu fi suficient de aristocrat și de domn, pe de o parte, iar pe de altă parte de a nu fi destul de combativ pentru cauza celor mulți. Tot așa cum la unii dintre noi, cei de astăzi, românul este sfâșiat între a nu fi suficient de suveranist și a nu fi suficient de europenist. La vârf stă aristocratismul românilor și mai jos demagogul populist, care pare, în mod ipocrit, dedicat suferințelor și oblojirii neamului său nevoiaș. Românul este anturat de o adevărată ipostază aristo-democraticească (în sensul definirii ironice a lui Ioan Budai Deleanu), în care străpungerile identității aristocratice sunt dublate de căința și suferința pentru mase, de datoria față de cei mulți și umili, toate acestea mai vizibile în cadrul partidelor de stânga, ipocrite și nefirești în datele lor esențiale. 

Travestiul aristocratic nu poate ascunde esența proletară, mai ales în cadrul acestor partide, pentru că nu poți trăi în același timp în mod credibil și cu frac și cu salopetă.

În spațiul cotidian de astăzi, acest lucru este foarte vizibil în cazul mult lăudatului eveniment artistic și monden care a fost balul Operei din Cluj-Napoca, o pastișă după balul Operei din Viena. Populat cu invitați și participanți bogați și ajunși, de o serie de oameni de afaceri de stânga, acest eveniment a etalat o serie de paradoxuri caracteristice spațiului nostru public. Invitații selectați pe criterii înguste de partid, dar și pe o anumită bunăstare materială, balul a pus în evidență un personaj ciudat, cea a moderatorului emisiunii „Vine Clujul pe la noi”, foarte prizată de un anumit public. Este vorba despre o emisiune de folclor în care moderatorul agitat și plin de febrilități, un anume Serghei Vaida, afirmă cu insistență un slogan, formulat într-un autentic neaoșism ardelean, „om fi noi săraci, dar nu suntem proști”. De aici, se poate deduce că sărăcia este o virtute de extracție iliesciană, iar prezentatorul, invitat și el la bal, a fost îmbrăcat în frac, în ținută elitară, care ar ascunde o dublă ipostază, cea de ajuns și cea de sărac. Gluma devenită o emblemă a emisiunii sale, se originează în bancurile și ironiile învățate și exersate în crâșme și popote cazone și care au devenit un bun de larg consum pentru telespectatorii români.

Încoțopeniți în fracuri și doamnele în rochii strălucitoare, aristocratice, aveam impresia că acestea transmit nefirescul și, în egală măsură, paradoxurile noastre. Domnia și boieria, unde se află situat românul paradoxal, sunt așadar, la mare trecere și la care se dedulcesc anumite segmente ale societății noastre. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ca de obicei, scurt și la obiect, așa cum ne-ati obișnuit dl. Profesor, va duc lipsa de aici din Canada
    Rares Tirca
    • Like 0
  • Vorbà sfântà pân'la urmà aia cu "burghezia proletarà"...
    • Like 2


Îți recomandăm

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult