Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Brâncuși se „întoarce” în România. Interviu cu Doina Lemny, curatoarea expoziției-eveniment din Timișoara

Sărutul

Foto - Tmișoara 2023/ Facebook

În 1938, pe când se întorcea dintr-o călătorie în India, Constantin Brâncuși a stat 3 zile și la Cairo, pentru a vedea piramidele. Ajuns la Paris, a fost întrebat de prieteni de ce n-a petrecut mai mult timp și n-a vizitat mai multe în Egipt. „Iar el le-a răspuns a fost suficient ce a văzut: „Asta-mi va folosi să meditez toată viața””, povestește Doina Lemny, doctor în istoria artei și muzeograf - cercetător la Centrul Pompidou din Paris, care de 30 de ani descoperă, prin cercetările sale, misterul din operele sculptorului român. Astăzi se află la Timișoara, Capitala Europeană a Culturii, unde curatoriază cea mai importantă expoziție Brâncuși din România din ultimii 50 de ani. „Eu aș fi foarte fericită și aș considera că expoziția și-a atins scopul dacă, din toate sculpturile și din toate fotografiile, rămâi cu o singură operă și te obsedează ani de zile. Și spun acest lucru, pentru că Brâncuși însuși a spus acest lucru”, mărturisește cercetătoarea.

O întoarcere simbolică a lui Brâncuși în țara natală

Expoziţia „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, al cărei partener principal este Banca Transilvania, se deschide în 30 septembrie, la Muzeul Național de Artă Timișoara și aduce în atenția publicului opere emblematice, create în diferite etape ale parcursului artistic al lui Brâncuși. Alături de sculpturi, vor fi prezentate o serie de fotografii inedite, dar și fragmente filmate chiar de către artist. 

Expoziția spune povestea legăturii pe care Brâncuși a avut-o întreaga sa viață cu România.

Foto - Tmișoara 2023/ Facebook

„Expoziția provine dintr-o idee de-a mea de a stabili o întoarcere simbolică a lui Brâncuși în țara natală. Această întoarcere simbolică aș vrea și sper să reușesc să o punctez cu lucrările care îl leagă de țară. Lucrările de început, care chiar dacă au fost făcute în primii ani ai șederii lui la Paris, au fost cumpărate de români, au fost cumpărate de colegii lui artiști care l-au înțeles, au fost cumpărate de colecționari. Anastasie Simu a cumpărat pe vremea aceea chiar pentru muzeul lui.

A fost o mare solidaritate cu acest artist în care credeau toți. E foarte important de spus, pentru că să știți că multă lume m-a întrebat din ce a trăit până în 1913, când a început să fie cunoscut în Statele Unite. Ei bine, în 1913, a participat la acea expoziție, „Armory Show”, care l-a făcut cunoscut. Colecționarii americani au început să cumpere lucrări de la el și de atunci el n-a mai avut probleme de bani. Dar nici înainte nu avea, pentru că trăia modest și compatrioții l-au ajutat, ceea ce este foarte important. Putem să ne punem întrebarea de ce l-au ajutat? Oare au crezut în potențialul lui? Au înțeles că acest om, acest artist dotat și foarte muncitor putea să spună ceva? Eu cred că da și că erau foarte solidari”, este de părere Doina Lemny.

Traseul artistic al lui Brâncuși este refăcut în cadrul expoziției de la Timișoara chiar începând de la primele sale lucrări, de le formarea la Școala de Arte și Meserii din Craiova și, mai apoi, Școala Națională de Arte Frumoase din București. „Pun accentul pe faptul că el a beneficiat și de burse din partea departamentului Prefecturii Craiovei și a Bisericii Madona Dudu și pe plecarea lui la București. După aceea, bursa s-a continuat până în 1908 când el era deja, cum se zice, un student bătrân. El a plecat la o anume vârstă la Paris, avea 28 de ani”, explică curatoarea.

Întâlnirea cu Rodin, intermediată de două românce

O perioadă reprezentativă este întâlnirea cu Rodin, întâlnire care a fost făcută posibilă tot de două românce. „După cum se știe, Brâncuși a fost remarcat de Rodin și Rodin l-a invitat, dar el a intrat în atelier la Rodin cu ajutorul a două compatrioate - Otilia Cosmuță Bolony, care era jurnalistă în Paris, și Maria Bengescu. Cele două jurnaliste, scriitoare, erau prietene cu Rodin și au vorbit despre compatriotul, tânărul care nu mai era chiar tânăr Brâncuși. Rodin îl invită să lucreze la el, dar îl invită să lucreze în calitate de practician, așa se cheamă în franceză, adică cel care aplică ceea ce îi spunea maestrul, dar nu era chiar un ucenic. După cum se știe, Brâncuși intră la Rodin în ianuarie 1907. A văzut ce trebuia făcut, dar se simțea sufocat și a decis să plece din aprilie. De aceea el spune: în umbra marilor copaci nimic nu crește. Este o decizie extrem de importantă pentru un artist, pentru că nu toți au avut acest curaj. Eu amintesc mereu de un artist italian de mare talent, Medardo Rosso, care n-a avut acest curaj și a rămas în umbra lui Rodin. Nu mai știe nimeni nimic de el. Or, Brâncuși a avut acest curaj, s-a aruncat în vid, pentru că voia să facă altceva decât Rodin”, povestește Doina Lemny. În expoziție, vor fi prezentate atât opere care amintesc de Rodin, cât și opere care vorbesc despre ruperea de el.

„Vom expune opere care trimit la Rodin, Somnul, care este o operă specific rodiniană. Și, după aceea, eliberarea lui, actul lui de independență și cum transformă deci aceste busturi pe care le creează, merge mai departe, le simplifică și ajunge la acele forme - un chip de copil sau de femeie din care îmi scoate esența”, continuă curatoarea.

Foto - Tmișoara 2023/ Facebook

Avea oaspeți pe care îi primea cu vin spumos în borcane de iaurt, dar lucra întotdeauna singur

Ruperea de Rodin însemna decizia lui Brâncuși de a nu mai face mulaje, ci pur și simplu de a ciopli direct materia, piatra la început, apoi marmura, explică ea. De aici vine și misterul lui Brâncuși, care lucra întotdeauna în singurătate, deși avea în atelier numeroși oaspeți, pe care îi servea cu pulpă de miel cu mujdei de usturoi și mămăligă și cu vin spumos din borcane de iaurt.

„Acestea erau două aspecte din viața lui cu totul diferite - îi primea, le făcea cine, prăjea în șemineu pui și, spunea el, le gătea feluri românești. Dar în timpul lucrului, nu accepta pe nimeni în jurul lui. De aceea aceste opere înglobează în ele un mister, un mister al facerii, al creației și acest lucru vrem să-l arătăm în expoziție”, subliniază Doina Lemny.

Din expoziție, nu vor lipsi lucrări emblematice ale lui Brâncuși, precum Domnișoara Pogany, Muza adormită sau Măiastra.

„Important este să arătăm de unde a pornit și unde a ajuns, adică a pornit de la Măiastra, pe care toți avem impresia că o cunoaștem. El a dat acest titlu care îi duce în eroare pe străini pentru că nu știu de unde vine.

De fapt, este privighetoarea care apare în basmele noastre populare și care are calități cu totul miraculoase, cu pieptul umflat, cu ciocul ridicat spre cer și care prin cântecul ei are calități miraculoase. Ea se transformă în prințesă și ajută povestea să meargă mai departe și să ajungă la un happy-end. Brâncuși reia acest motiv și îl lucrează, în sensul că alungește pieptul umflat al Măiestrei în diferite secvențe ale acestei serii, până ajunge la o elipsă, la o pasăre ca o navetă spațială, unde ciocul nu mai există, dispar labele, penele n-au fost nici la Măiastră. Este ca o navetă spațială, o elipsă asimetrică care se sprijină pe un punct foarte mic.

El a lucrat ani de zile la echilibrarea acestei elipse, pentru că elipsa este asimetrică, acesta este lucrul intim al lui Brâncuși. După cum vedem, metamorfoza se produce de la măiastră până la pasăre, este metamorfoză figurativă, de la o pasăre cu pieptul umflat, care cântă, la o pasăre, care este pe punctul de a-și lua zborul. Sunt două metamorfoze, și formale, și de idei. Avem o sală în care acele două păsări sunt față în față și dialoghează”, explică Doina Lemny.

Foto - Tmișoara 2023/ Facebook

În expoziție va fi prezentat un împrumut extrem de valoros, o coloană de la Centrul Pompidou, care a stat la baza Coloanei Infinitului, dar și un film despre cum a luat naștere ansamblul de la Târgu Jiu, din care fac parte Coloana Infinitului, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii. Toate aceste sculpturi sunt însoțite de fotografii din colecția unuia dintre cei mai mari specialiști în fotografia lui Brâncuși, David Grob, care va fi prezent la vernisaj.

Foto - Tmișoara 2023/ Facebook

Conceptul care a fost creat în cadrul expoziției este ca într-un cerc, care pornește de la anii de formare ai lui Brâncuși până la ansamblul de la Târgu Jiu. „Aceasta nu este ultima lui creație, dar este împlinirea visului lui de a instala în țara lui proprie operă în aer liber. Cu aceasta eu am dorit să demonstrez că el nu a rupt niciodată legăturile cu țara lui natală”, subliniază cercetătoarea.

Expoziţia „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, al cărei partener principal este Banca Transilvania, se desfășoară la Muzeul Național de Artă Timișoara în perioada 30 septembrie 2023 - 28 ianuarie. 2024.

Articol realizat cu sprijinul Băncii Transilvania, partenerul principal al Capitalei Europene a Culturii 2023 – Timișoara.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Felicitari pentru aceaste expozitie!!!
    • Like 0
  • Excelentă ideea unei asemenea expoziții. La Paris, sunt plin de revoltă când văd atelierul lui Brâncuși, atelier care, conform dorinței sculptorului, ar fi trebuit să fie în țară.. Și ce personalități ale culturii române, academicieni, care s-au opus aducerea în țară a atelierului.
    Am citit comentariile criticilor de artă specializați în opera lui Brâncuși, ți tot nu m-am lămurit de unde a venit aceste denumiri din complexul de la Tg. Jiu.
    Din păcate, în România ca și în alte țări cu pretenții, mari artiști sun aduși în derizoriu prin propagandă, prin folosire anumitor capodopere în tot felul de imagini puse până și pe cutiile de bomboane.

    • Like 0


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult