Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Trei sculpturi excepționale semnate de Constantin Brâncuși care pot fi văzute la expoziția - eveniment de la Timișoara

Expoziție Brâncuși

Foto - Inquam Photos/ Cornel Putan

Brâncuși „s-a întors” în România, odată cu expoziția - eveniment care poate fi vizitată până pe 8 ianuarie 2024 la Muzeul Național de Artă din Timișoara, Capitala Europeană a Culturii. Curatoriată de Doina Lemny, muzeografă și cercetătoare a Centrului Pompidou din Paris, expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” reunește împrumuturi excepționale de la Muzeul Național de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, precum și din colecții particulare. Unele dintre lucrările expuse au revenit în țară pentru prima dată în ultimii 50 de ani sau nu au mai fost niciodată prezentate publicului din România. 

Sfatul lui Brâncuși: Să vă uitați la operă până o vedeți

Toate sunt expuse însă într-un fel care le dă vizitatorilor cea mai bună șansă de a le pătrunde taina. „Noi atragem atenția printr-o expunere particularizată, specială, asupra fiecărei opere, încercând să urmăm sfatul lui Brâncuși care spunea: Să vă uitați la operă până o vedeți. Pentru că una este să te uiți și alta este să o vezi. Mai mult, el nu explica niciodată opera. Opera în sine trebuie văzută, trebuie privită, trebuie să te întorci în jurul ei și noi am încercat să le oferim oamenilor această posibilitate. Nici n-are importanță numărul operelor, ci calitatea lor”, explică Doina Lemny.

Foto - Inquam Photos/ Cornel Putan

Povestea Domnișoarei Pogany

Unele dintre sculpturi au o valoare extraordinară, precum Domnișoara Pogany. Creația, care are mai multe versiuni, a pornit de la portretul lui Narcis pe care o pictoriță, Margit Pogany, l-a observat la Brâncuși în atelier. A fost uimită să constate o asemănare cu ea însăși, povestește cercetătoarea.

„Domnișoara Pogany este foarte renumită, este, cum ziceam eu, bunica tuturor femeilor. Este o capodoperă, care a fost realizată timp îndelungat și care are la bază o operă pe care Brâncuși o avea în atelier, chipul lui Narcis. Asta ne trimite la mitul lui Narcis care se se admira în limpezimea apei, cu niște ochi bulbucați. Așa a creat-o Brâncuși pe domnișoara Pogany. E o poveste interesantă, pentru că Margit Pogany, o artistă unguroaică care a intrat în atelier la el cu o prietenă, a văzut această operă și și i-a spus prietenei sale: s-ar spune că sunt eu. Avea și ea tot ochii bulbucați. Brâncuși a privit-o, a rugat-o să-i pozeze, numai că Brâncuși la vremea asta schimbase, el nu mai avea nevoie ca cineva să pozeze. 

Foto - Inquam Photos/ Cornel Putan

De altminteri, Margit povestește că Brâncuși îi spunea să nu stea într-o anume poziție, îi spunea să se miște prin atelier. Aici este secretul și miracolul lui Brâncuși, nu-l interesau atât chipul și trăsăturile femeii respective, ci o poziție anume. De aceea și domnișoara Pogany apare ca o Madonă cu acel cap puțin a plecat, cu mâinile împreunate. Sunt trei variante, trei versiuni care sunt foarte frumoase. La început sunt ochii aceia exoftalmici, această versiune o avem la Craiova, cu ochiii aceia ai lui Narcis, care parcă sunt orbi. Ei nu ne privesc pe noi, privesc în interiorul acestei femei e o meditație foarte frumoasă. După aceea, el simplifică și mai mult acest chip, ochii dispar, rămâne numai o bridă care amintește de sprâncenele acestei femei pe care le prelungește la infinit. Corpul devine din ce în ce mai oval, cocul se desface”, explică Doina Lemny.

Muza adormită, o operă de o frumusețe rară

O altă operă excepțională care poate fi văzută la Timișoara este Muza adormită, împrumutată de la Centrul Pompidou. Inspirația lui Brâncuși pentru această lucrare a fost o prietenă a artistului, baroneasa Renée Irana Franchon. „I-a pozat, dar Brâncuși a transformat-o cu totul. Dacă în primele două eboșe - și acestea sunt mărturiile prin fotografie pe care le expunem - baroneasa mai are câteva trăsături, Brâncuși decide să-i taie umerii, să reducă gâtul și păstrează numai capul, îi închide ochiii, părul aproape că dispare și rămâne un coc la ceafă foarte mic, abia vizibil. Culcă acest cap cu ochii închiși, cu brda ochilor abia a prevăzută, cu nasul foarte fin, care se termină într-o urmă a unei guri care e abia deschisă. Este operă de o sensibilitate și de o frumusețe rară și pe aceasta o putem vedea la Timișoara”, spune Doina Lemny.

Foto - Inquam Photos/ Virgil Simonescu

Brâncuși, despre Peștele: Dacă i-aș fi făcut solzii, dacă i-aș făcut aripioarele și coada care-l ajută să înoate, i-aș fi oprit mișcarea

Tate Gallery a împrumutat României, pentru expoziția de la Timișoara, o altă sculptură impresionantă a lui Brâncuși, Peștele.

Foto - Tate Gallery

„Peștele este o mărturie a integrării lui a Brâncuși în mișcarea avangardistă. Îl face ca o lamă. La început îl face în marmură, după aceea din bronz, pe care îl pune nu în picioare, ci pe orizontală, acesta este un challenge față de gravitație. Plasează peștele pe un știft care nu este fix, se poate învârti. Pentru aceasta, arătăm un fragment dintr-un film pe care Brâncuși l-a făcut, când încearcă să miște, să învârtă acest pește. L-a instalat pe un triplu soclu - o bază de metal, după aceea un soclu din lemn prin care trece aerul și care-i de un soi de lejeritate și pe acest soclu de lemn, pune un platou din inox, în care peștele se reflectă ca și cum s-ar reflecta în apă. Brâncuși îi explică uneia dintre criticile de artă care a au scris despre el: Dacă i-aș fi făcut solzii, dacă i-aș făcut aripioarele și coada care-l ajută să înoate, i-aș fi oprit mișcarea. Toate aceste mici declarații ale lui Brâncuși ne ajută să înțelegem cum a gândit și cum și-a conceput opera”, arată Doina Lemny.

Expoziţia „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, al cărei partener principal este Banca Transilvania, se desfășoară la Muzeul Național de Artă Timișoara în perioada 30 septembrie 2023 - 28 ianuarie 2024.

Articol realizat cu sprijinul Băncii Transilvania, partenerul principal al Capitalei Europene a Culturii 2023 – Timișoara.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult