Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

București, oraș captiv într-o catastrofă ecologică: „Sunt substanțe volatile pe care nu le monitorizăm în niciun fel și le inhalăm la 3-4 secunde”

Poluare București

Foto: Inquam Photos

Niciun cartier din Capitală nu este la adăpost de substanțele nocive, iar bucureștenii sunt niște cetățeni captivi, forțați să respire un aer poluat din toate părțile, atrage atenția fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.

„În mediul urban aceste densități ale pulberilor nocive, ale elementelor toxice din aer sunt de 40 de ori mai mari din punct de vedere al concentrației decât în mediul mediu rural. Ne îmbolnăvim, fără să știm de ce și așa apare comorbiditatea, pe care noi o resimțim în timpul epidemiei. Pentru că principalele organe afectate sunt plămânii, după care inima, creierul, ficatul”, a declarat activistul de mediu în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Un număr extrem de limitat de senzori monitorizează în acest moment un număr extrem de limitat de substanțe nocive în Capitală, iar asta înseamnă că în aer sunt elemente toxice despre care nu știm nimic. „Noi măsurăm câteva substanțe sau particule, restul, poate de 10 ori mai multe substanțe volatile, nu le monitorizăm în niciun fel și le inhalăm la 3-4 secunde. Efectul conjugat al acestor agenți nocivi este extraordinar de puternic. Și așa ajungem la 50-60 de ani să umplem holurile spitalelor sau în momentul în care avem o pandemie precum SARS-Cov 2 să umplem din nou holurile spitalelor pentru că organismul nostru e mult mai slăbit”, a explicat el.

Octavian Berceanu a detaliat câteva dintre principalele surse de poluare din zonele Capitalei.

„Mulți se gândesc că nordul Bucureștiului e cel mai aerisit și cel mai bine situat din acest punct de vedere, pentru că vine, cel puțin acum, un aer rece de la munte, care ajunge în București și face un refresh. Aerul ăsta vine prin Ploiești, trece prin Ploiești Sud, unde avem rafinăriile, trece printr-un senzor B8, existent la Balotești, care e roșu și care spune că aerul care vine de la munte este extraordinar de plin de substanțe toxice. 

Privind din partea cealaltă, curentul principal de aer vine pe Argeș - Dâmbovița - Colentina, vine din vest, din nord-vest. Ceaușescu nu a construit nimic acolo. Noi am reușit de deștepți ce suntem să punem o groapă de gunoi care împute juma’ de București cu hidrogen sulfurat. Îl mirosim, îl simțim, eu trăiesc în zona respectivă, ca mine câteva sute de mii de oameni. Avem sudul, unde avem această salbă de arderi ilegale, de la Bolintin, dinspre Vest, spre Glina, spre est. Tot sudul ăsta, ani de zile, a ars și a ars și a ars. În partea cealaltă, de sud-est sau nord-est, avem foarte multe incendii de deșeuri și de resturi vegetale. Și toate astea se concentrează înspre centrul Capitalei, la care punem un capac, dat de circulație, dat de șantierele din București, dat de încălzirea rezidențială cu aproape de 700.000 de centrale, dat de sobele alea ale oamenilor nevoiași, care nu funcționează pe gaz, nici măcar rețelele de gaz nu sunt trase, funcționează pe cărbuni, PAL, PFL, cauciuc, PET-uri. 

Și tot pe această analiză, cu date științifice, oamenii s-au dus și au luat niște probe din jurul Bucureștiului să vadă de ce se împute aerul în București. 79% din cazul probelor, vizavi de ce iese pe coșurile caselor, au găsit elemente care provin de la PET-uri, Deci aproape în proporție de 80%, în aceste arderi de încălzire domiciliară ale caselor care au sobe se folosește plastic”, a spus fostul șef al Gărzii de Mediu.

Potrivit lui, bucureștenii sunt captivi în această criză ecologică, pe care, pe o scară a gravității de la 1 la 10, ar nota-o cu 8. „La 9 este ce s-a întâmplat în sectorul 1 sau ce se întâmplă în Italia. La 10 este când trebuie să intervină statul în forță pentru că nu mai este niciun fel de cale.”

Aici puteți urmări integral înregistrarea emisiunii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult