Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

București, oraș captiv într-o catastrofă ecologică: „Sunt substanțe volatile pe care nu le monitorizăm în niciun fel și le inhalăm la 3-4 secunde”

Poluare București

Foto: Inquam Photos

Niciun cartier din Capitală nu este la adăpost de substanțele nocive, iar bucureștenii sunt niște cetățeni captivi, forțați să respire un aer poluat din toate părțile, atrage atenția fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.

„În mediul urban aceste densități ale pulberilor nocive, ale elementelor toxice din aer sunt de 40 de ori mai mari din punct de vedere al concentrației decât în mediul mediu rural. Ne îmbolnăvim, fără să știm de ce și așa apare comorbiditatea, pe care noi o resimțim în timpul epidemiei. Pentru că principalele organe afectate sunt plămânii, după care inima, creierul, ficatul”, a declarat activistul de mediu în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Un număr extrem de limitat de senzori monitorizează în acest moment un număr extrem de limitat de substanțe nocive în Capitală, iar asta înseamnă că în aer sunt elemente toxice despre care nu știm nimic. „Noi măsurăm câteva substanțe sau particule, restul, poate de 10 ori mai multe substanțe volatile, nu le monitorizăm în niciun fel și le inhalăm la 3-4 secunde. Efectul conjugat al acestor agenți nocivi este extraordinar de puternic. Și așa ajungem la 50-60 de ani să umplem holurile spitalelor sau în momentul în care avem o pandemie precum SARS-Cov 2 să umplem din nou holurile spitalelor pentru că organismul nostru e mult mai slăbit”, a explicat el.

Octavian Berceanu a detaliat câteva dintre principalele surse de poluare din zonele Capitalei.

„Mulți se gândesc că nordul Bucureștiului e cel mai aerisit și cel mai bine situat din acest punct de vedere, pentru că vine, cel puțin acum, un aer rece de la munte, care ajunge în București și face un refresh. Aerul ăsta vine prin Ploiești, trece prin Ploiești Sud, unde avem rafinăriile, trece printr-un senzor B8, existent la Balotești, care e roșu și care spune că aerul care vine de la munte este extraordinar de plin de substanțe toxice. 

Privind din partea cealaltă, curentul principal de aer vine pe Argeș - Dâmbovița - Colentina, vine din vest, din nord-vest. Ceaușescu nu a construit nimic acolo. Noi am reușit de deștepți ce suntem să punem o groapă de gunoi care împute juma’ de București cu hidrogen sulfurat. Îl mirosim, îl simțim, eu trăiesc în zona respectivă, ca mine câteva sute de mii de oameni. Avem sudul, unde avem această salbă de arderi ilegale, de la Bolintin, dinspre Vest, spre Glina, spre est. Tot sudul ăsta, ani de zile, a ars și a ars și a ars. În partea cealaltă, de sud-est sau nord-est, avem foarte multe incendii de deșeuri și de resturi vegetale. Și toate astea se concentrează înspre centrul Capitalei, la care punem un capac, dat de circulație, dat de șantierele din București, dat de încălzirea rezidențială cu aproape de 700.000 de centrale, dat de sobele alea ale oamenilor nevoiași, care nu funcționează pe gaz, nici măcar rețelele de gaz nu sunt trase, funcționează pe cărbuni, PAL, PFL, cauciuc, PET-uri. 

Și tot pe această analiză, cu date științifice, oamenii s-au dus și au luat niște probe din jurul Bucureștiului să vadă de ce se împute aerul în București. 79% din cazul probelor, vizavi de ce iese pe coșurile caselor, au găsit elemente care provin de la PET-uri, Deci aproape în proporție de 80%, în aceste arderi de încălzire domiciliară ale caselor care au sobe se folosește plastic”, a spus fostul șef al Gărzii de Mediu.

Potrivit lui, bucureștenii sunt captivi în această criză ecologică, pe care, pe o scară a gravității de la 1 la 10, ar nota-o cu 8. „La 9 este ce s-a întâmplat în sectorul 1 sau ce se întâmplă în Italia. La 10 este când trebuie să intervină statul în forță pentru că nu mai este niciun fel de cale.”

Aici puteți urmări integral înregistrarea emisiunii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult