Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

București, oraș captiv într-o catastrofă ecologică: „Sunt substanțe volatile pe care nu le monitorizăm în niciun fel și le inhalăm la 3-4 secunde”

Poluare București

Foto: Inquam Photos

Niciun cartier din Capitală nu este la adăpost de substanțele nocive, iar bucureștenii sunt niște cetățeni captivi, forțați să respire un aer poluat din toate părțile, atrage atenția fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.

„În mediul urban aceste densități ale pulberilor nocive, ale elementelor toxice din aer sunt de 40 de ori mai mari din punct de vedere al concentrației decât în mediul mediu rural. Ne îmbolnăvim, fără să știm de ce și așa apare comorbiditatea, pe care noi o resimțim în timpul epidemiei. Pentru că principalele organe afectate sunt plămânii, după care inima, creierul, ficatul”, a declarat activistul de mediu în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Un număr extrem de limitat de senzori monitorizează în acest moment un număr extrem de limitat de substanțe nocive în Capitală, iar asta înseamnă că în aer sunt elemente toxice despre care nu știm nimic. „Noi măsurăm câteva substanțe sau particule, restul, poate de 10 ori mai multe substanțe volatile, nu le monitorizăm în niciun fel și le inhalăm la 3-4 secunde. Efectul conjugat al acestor agenți nocivi este extraordinar de puternic. Și așa ajungem la 50-60 de ani să umplem holurile spitalelor sau în momentul în care avem o pandemie precum SARS-Cov 2 să umplem din nou holurile spitalelor pentru că organismul nostru e mult mai slăbit”, a explicat el.

Octavian Berceanu a detaliat câteva dintre principalele surse de poluare din zonele Capitalei.

„Mulți se gândesc că nordul Bucureștiului e cel mai aerisit și cel mai bine situat din acest punct de vedere, pentru că vine, cel puțin acum, un aer rece de la munte, care ajunge în București și face un refresh. Aerul ăsta vine prin Ploiești, trece prin Ploiești Sud, unde avem rafinăriile, trece printr-un senzor B8, existent la Balotești, care e roșu și care spune că aerul care vine de la munte este extraordinar de plin de substanțe toxice. 

Privind din partea cealaltă, curentul principal de aer vine pe Argeș - Dâmbovița - Colentina, vine din vest, din nord-vest. Ceaușescu nu a construit nimic acolo. Noi am reușit de deștepți ce suntem să punem o groapă de gunoi care împute juma’ de București cu hidrogen sulfurat. Îl mirosim, îl simțim, eu trăiesc în zona respectivă, ca mine câteva sute de mii de oameni. Avem sudul, unde avem această salbă de arderi ilegale, de la Bolintin, dinspre Vest, spre Glina, spre est. Tot sudul ăsta, ani de zile, a ars și a ars și a ars. În partea cealaltă, de sud-est sau nord-est, avem foarte multe incendii de deșeuri și de resturi vegetale. Și toate astea se concentrează înspre centrul Capitalei, la care punem un capac, dat de circulație, dat de șantierele din București, dat de încălzirea rezidențială cu aproape de 700.000 de centrale, dat de sobele alea ale oamenilor nevoiași, care nu funcționează pe gaz, nici măcar rețelele de gaz nu sunt trase, funcționează pe cărbuni, PAL, PFL, cauciuc, PET-uri. 

Și tot pe această analiză, cu date științifice, oamenii s-au dus și au luat niște probe din jurul Bucureștiului să vadă de ce se împute aerul în București. 79% din cazul probelor, vizavi de ce iese pe coșurile caselor, au găsit elemente care provin de la PET-uri, Deci aproape în proporție de 80%, în aceste arderi de încălzire domiciliară ale caselor care au sobe se folosește plastic”, a spus fostul șef al Gărzii de Mediu.

Potrivit lui, bucureștenii sunt captivi în această criză ecologică, pe care, pe o scară a gravității de la 1 la 10, ar nota-o cu 8. „La 9 este ce s-a întâmplat în sectorul 1 sau ce se întâmplă în Italia. La 10 este când trebuie să intervină statul în forță pentru că nu mai este niciun fel de cale.”

Aici puteți urmări integral înregistrarea emisiunii.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult