Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

București, oraș captiv într-o catastrofă ecologică: „Sunt substanțe volatile pe care nu le monitorizăm în niciun fel și le inhalăm la 3-4 secunde”

Poluare București

Foto: Inquam Photos

Niciun cartier din Capitală nu este la adăpost de substanțele nocive, iar bucureștenii sunt niște cetățeni captivi, forțați să respire un aer poluat din toate părțile, atrage atenția fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.

„În mediul urban aceste densități ale pulberilor nocive, ale elementelor toxice din aer sunt de 40 de ori mai mari din punct de vedere al concentrației decât în mediul mediu rural. Ne îmbolnăvim, fără să știm de ce și așa apare comorbiditatea, pe care noi o resimțim în timpul epidemiei. Pentru că principalele organe afectate sunt plămânii, după care inima, creierul, ficatul”, a declarat activistul de mediu în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Un număr extrem de limitat de senzori monitorizează în acest moment un număr extrem de limitat de substanțe nocive în Capitală, iar asta înseamnă că în aer sunt elemente toxice despre care nu știm nimic. „Noi măsurăm câteva substanțe sau particule, restul, poate de 10 ori mai multe substanțe volatile, nu le monitorizăm în niciun fel și le inhalăm la 3-4 secunde. Efectul conjugat al acestor agenți nocivi este extraordinar de puternic. Și așa ajungem la 50-60 de ani să umplem holurile spitalelor sau în momentul în care avem o pandemie precum SARS-Cov 2 să umplem din nou holurile spitalelor pentru că organismul nostru e mult mai slăbit”, a explicat el.

Octavian Berceanu a detaliat câteva dintre principalele surse de poluare din zonele Capitalei.

„Mulți se gândesc că nordul Bucureștiului e cel mai aerisit și cel mai bine situat din acest punct de vedere, pentru că vine, cel puțin acum, un aer rece de la munte, care ajunge în București și face un refresh. Aerul ăsta vine prin Ploiești, trece prin Ploiești Sud, unde avem rafinăriile, trece printr-un senzor B8, existent la Balotești, care e roșu și care spune că aerul care vine de la munte este extraordinar de plin de substanțe toxice. 

Privind din partea cealaltă, curentul principal de aer vine pe Argeș - Dâmbovița - Colentina, vine din vest, din nord-vest. Ceaușescu nu a construit nimic acolo. Noi am reușit de deștepți ce suntem să punem o groapă de gunoi care împute juma’ de București cu hidrogen sulfurat. Îl mirosim, îl simțim, eu trăiesc în zona respectivă, ca mine câteva sute de mii de oameni. Avem sudul, unde avem această salbă de arderi ilegale, de la Bolintin, dinspre Vest, spre Glina, spre est. Tot sudul ăsta, ani de zile, a ars și a ars și a ars. În partea cealaltă, de sud-est sau nord-est, avem foarte multe incendii de deșeuri și de resturi vegetale. Și toate astea se concentrează înspre centrul Capitalei, la care punem un capac, dat de circulație, dat de șantierele din București, dat de încălzirea rezidențială cu aproape de 700.000 de centrale, dat de sobele alea ale oamenilor nevoiași, care nu funcționează pe gaz, nici măcar rețelele de gaz nu sunt trase, funcționează pe cărbuni, PAL, PFL, cauciuc, PET-uri. 

Și tot pe această analiză, cu date științifice, oamenii s-au dus și au luat niște probe din jurul Bucureștiului să vadă de ce se împute aerul în București. 79% din cazul probelor, vizavi de ce iese pe coșurile caselor, au găsit elemente care provin de la PET-uri, Deci aproape în proporție de 80%, în aceste arderi de încălzire domiciliară ale caselor care au sobe se folosește plastic”, a spus fostul șef al Gărzii de Mediu.

Potrivit lui, bucureștenii sunt captivi în această criză ecologică, pe care, pe o scară a gravității de la 1 la 10, ar nota-o cu 8. „La 9 este ce s-a întâmplat în sectorul 1 sau ce se întâmplă în Italia. La 10 este când trebuie să intervină statul în forță pentru că nu mai este niciun fel de cale.”

Aici puteți urmări integral înregistrarea emisiunii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult