Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

București, oraș captiv într-o catastrofă ecologică: „Sunt substanțe volatile pe care nu le monitorizăm în niciun fel și le inhalăm la 3-4 secunde”

Poluare București

Foto: Inquam Photos

Niciun cartier din Capitală nu este la adăpost de substanțele nocive, iar bucureștenii sunt niște cetățeni captivi, forțați să respire un aer poluat din toate părțile, atrage atenția fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.

„În mediul urban aceste densități ale pulberilor nocive, ale elementelor toxice din aer sunt de 40 de ori mai mari din punct de vedere al concentrației decât în mediul mediu rural. Ne îmbolnăvim, fără să știm de ce și așa apare comorbiditatea, pe care noi o resimțim în timpul epidemiei. Pentru că principalele organe afectate sunt plămânii, după care inima, creierul, ficatul”, a declarat activistul de mediu în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Un număr extrem de limitat de senzori monitorizează în acest moment un număr extrem de limitat de substanțe nocive în Capitală, iar asta înseamnă că în aer sunt elemente toxice despre care nu știm nimic. „Noi măsurăm câteva substanțe sau particule, restul, poate de 10 ori mai multe substanțe volatile, nu le monitorizăm în niciun fel și le inhalăm la 3-4 secunde. Efectul conjugat al acestor agenți nocivi este extraordinar de puternic. Și așa ajungem la 50-60 de ani să umplem holurile spitalelor sau în momentul în care avem o pandemie precum SARS-Cov 2 să umplem din nou holurile spitalelor pentru că organismul nostru e mult mai slăbit”, a explicat el.

Octavian Berceanu a detaliat câteva dintre principalele surse de poluare din zonele Capitalei.

„Mulți se gândesc că nordul Bucureștiului e cel mai aerisit și cel mai bine situat din acest punct de vedere, pentru că vine, cel puțin acum, un aer rece de la munte, care ajunge în București și face un refresh. Aerul ăsta vine prin Ploiești, trece prin Ploiești Sud, unde avem rafinăriile, trece printr-un senzor B8, existent la Balotești, care e roșu și care spune că aerul care vine de la munte este extraordinar de plin de substanțe toxice. 

Privind din partea cealaltă, curentul principal de aer vine pe Argeș - Dâmbovița - Colentina, vine din vest, din nord-vest. Ceaușescu nu a construit nimic acolo. Noi am reușit de deștepți ce suntem să punem o groapă de gunoi care împute juma’ de București cu hidrogen sulfurat. Îl mirosim, îl simțim, eu trăiesc în zona respectivă, ca mine câteva sute de mii de oameni. Avem sudul, unde avem această salbă de arderi ilegale, de la Bolintin, dinspre Vest, spre Glina, spre est. Tot sudul ăsta, ani de zile, a ars și a ars și a ars. În partea cealaltă, de sud-est sau nord-est, avem foarte multe incendii de deșeuri și de resturi vegetale. Și toate astea se concentrează înspre centrul Capitalei, la care punem un capac, dat de circulație, dat de șantierele din București, dat de încălzirea rezidențială cu aproape de 700.000 de centrale, dat de sobele alea ale oamenilor nevoiași, care nu funcționează pe gaz, nici măcar rețelele de gaz nu sunt trase, funcționează pe cărbuni, PAL, PFL, cauciuc, PET-uri. 

Și tot pe această analiză, cu date științifice, oamenii s-au dus și au luat niște probe din jurul Bucureștiului să vadă de ce se împute aerul în București. 79% din cazul probelor, vizavi de ce iese pe coșurile caselor, au găsit elemente care provin de la PET-uri, Deci aproape în proporție de 80%, în aceste arderi de încălzire domiciliară ale caselor care au sobe se folosește plastic”, a spus fostul șef al Gărzii de Mediu.

Potrivit lui, bucureștenii sunt captivi în această criză ecologică, pe care, pe o scară a gravității de la 1 la 10, ar nota-o cu 8. „La 9 este ce s-a întâmplat în sectorul 1 sau ce se întâmplă în Italia. La 10 este când trebuie să intervină statul în forță pentru că nu mai este niciun fel de cale.”

Aici puteți urmări integral înregistrarea emisiunii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult

sustinatori calin georgescu

Nu absolut toți români, inclusiv fețe bisericești, au înțeles și simțit atunci solidar, nu toți au fost de acord cu acest pas fundamental pentru emergența în istorie a României. Orbire, îngustime, nepăsare. (În imagine, susținători ai lui Călin Georgescu, la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor/ foto: Inquam Photos/ George Călin)

Citește mai mult

Mark Carney

Discursul rostit de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial a produs ecouri puternice, nu pentru că ar fi fost inovator, ci pentru că a spus cu voce tare ceea ce mulți gândesc deja. Ideea că „dacă nu ești la masă, ești la meniu” a rezonat larg, tocmai pentru că surprinde sentimentul de anxietate globală – regulile se subțiază, iar cei care nu negociază activ devin obiecte, nu subiecți ai politicii internaționale. foto: Profimedia

Citește mai mult

turma de oi

Dacă-mi aduc aminte bine, era în ziua de SântăMărie. Eram singur la stână, tata coborâse la slujbă. Înțeleși să tun cu oile și cu măgarii în valea Diereșului, ne-am întâlnit în jur de ora 1, puțin mai sus de pod, într-o poieniță unde, de obicei, își parca el mașina . Mi-a făcut o surpriză: soția mea și copiii l-au însoțit. Vremea era deosebit de caldă, soare și nicio adiere de vânt. Oile au păscut liniștite la umbra pădurii și, până să ajungă ei, am profitat să fac o baie în râu. foto: Profimedia

Citește mai mult