Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Ne-au mințit ca pe vremea lui Ceaușescu”. Fostul comisar șef al Gărzii de Mediu a descoperit că la Bălteni, Dâmbovița, se ard pe câmp deșeuri medicale a căror toxicitate e de 4.000 de ori mai mare decât a lemnului ars

Octavian Berceanu - FB

Octavian Berceanu, activist de mediu, a plecat din funcția de comisar-șef al Gărzii Naționale de Mediu, considerată un post politic, iar bucureștenii au început să resimtă din nou poluarea provocată de arderile ilegale de lângă Capitală. 

Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Berceanu a spus că au fost schimbate locurile în care au loc arderile și că a avut surpriza neplăcută să descopere recent, pe un câmp, la Bălteni, în Dâmbovița, sub urmele de incendiere a anvelopelor, resturi de deșeuri medicale. Toxicitatea acestora, la ardere, este de până la 4.000 de ori mai mare decât cea a lemnului ars. 

„Era un domn polițist care avea ca misiune să ne escorteze în afara localitătii, a fost un fin observator. L-am rugat insistent să facă în așa fel încât probele să fie folosite ulterior de către procurori sau de către politiști într-o anchetă. A plecat de la fața locului. Am avut noroc că probele au rămas la fața locului în urma arderii, pentru că au venit pompierii”, a relatat Octavian Berceanu.

Pentru arderea deșeurilor medicale - ace, mănuși, pansamente, fel de lucruri care în mod normal se găsesc într-o pubelă într-o unitate medicală - există o procedură foarte strictă de distrugere, în incineratoare speciale. 

Din informațiile pe care Berceanu spune că le are, volumele de deșeuri existente în unitățile spitalicești depășesc în prezent capacitatea de incinerare.

„Spitalele le țin (deșeurile medicale-n.n.) undeva dosite în spate, în diferite locuri și încearcă să scape de ele”, spune Berceanu care vorbește despre „structuri de crimă organizată” implicate în arderile de resturi medicale. 

Spitalele sunt obligate să trimită deșeurile la un incinerator specializat, dar „acolo pot fi semnate hârtii de primire și în realitate deșeurile să ajungă pe câmp, așa cum le-am găsit”, adaugă Octavian Berceanu.

Fostul comisar-șef a punctat că instituțiile statului ar trebui să verifice capacitatea incineratoarelor și cantitățile de deșeuri din unitățile spitalicești, pentru că „s-ar putea, de exemplu, să plătești pentru o tonă, să zicem, și tu să ai pe stoc 2 tone”.

Cât privește poluarea aerului, în urma incinerărilor ilegale, pe câmp, a deșeurilor medicale, Octavian Berceanu spune că a discutat cu oameni de știință din Institutul de Cercetare de la Măgurele care au făcut studii, iar acestea arată că toxicitatea unor astfel de substanțe incinerate este de 1.000 de ori sau de până la 4.000 de ori mai mare decât cea rezultată prin arderea unei cantități echivalente de lemn. Și lemnul ars este toxic, prin pulberile pe care le degajă, dar aceste substanțe sunt până la 4.000 de ori mai toxice, spune fostul comisar șef.

„Ne-au mințit ca pe vremea lui Ceaușescu”

Ajuns în Bălteni, județul Dâmbovița, unde a descoperit pe câmp resturi de deșeuri medicale arse, Octavian Berceanu a încercat să ia legătura prin telefon cu comisarul șef al Gărzii de Mediu din județ.

„Comisarul șef al Gărzii de Mediu ne-a explicat că are subalternii în teren. Eu provin din Garda de Mediu și știam că îți ia 40 de minute minimum să ajungi din Târgoviște, de exemplu, în locația respectivă. Nu aveau cum să fie acolo. Dumnealui insista că nu îi vedem noi. Am ridicat și drona, poate nu îi vedeam de jos. Nu i-am văzut nici de sus. Am întrebat și poliția. ni s-a spus că respectivii comisari s-au deplasat între timp la primărie, pentru a semna documente și a da niște măsuri pe care primăria trebuie să le ia vizavi de salubrizarea locației. Nu i-am găsit nici la primărie. Nici nu călcaseră pe acolo. Ne-au mințit, ne-au mintit ca pe vremea lui Ceaușescu”, a spus Berceanu la emisiunea „În fața ta”.

El spune că nu este o situație izolată. cea de la Bălteni, unde a filmat două zile consecutive, monitorizând zona. „Din păcate, e o situație acceptată”, consideră Octavian Berceanu. „Oamenii aceștia cu funcții de conducere nu reușesc să pună ordine, pur și simplu, să elimine această crimă organizată”, a punctat activistul de mediu.

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită pe Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 14.00

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Singurul USR ist care a facut ceva cat a fost la putere. Restul, praf si pulbere.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult