Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio
Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.
Bucureștiul meu ascuns: i-am făcut 300.000 de fotografii
De câțiva ani mă plimb aproape zilnic prin București, prin cartierele lui istorice, timp în care am adunat mai bine de 300.000 de fotografii. Mi-am dat seama că ceea ce caut este să înțeleg orașul ăsta de care m-am agățat și care nu mă lasă și pe care nu vreau să îl las.
Am constatat că dezordinea și haosul au și ele rolul lor în acest context și probabil că cele mai plăcute experiențe sunt descoperirile surprinzătoare din zonele în care se suprapun mai multe straturi istorice și arhitecturale și unde contrastele ne relevă cât de dură este realitatea acestui oraș.
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Primăvara este un prilej să revăd unele locuri și colțișoare de care m-am atașat emoțional în ultimii ani, cum este acest exemplu, de pe Aleea Alexandru, fotografiat prima dată în 2015 și în fața căruia am revenit zilele trecute (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Îmi plac foarte mult clădirile neoromânești și caut mai ales casele care păstrează ornamentele originale de lemn, cu elemente tradiționale, cum este Casa Brătianu, proiectată de unul din părinții stilului neoromânesc, Petre Antonescu pentru prim-ministrul Marii Uniri, Ionel I.C. Brătianu.(Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Iubesc în egală măsură și colțurile patriarhale, mai ales dacă prind un apus din ziua în care se scutură zarzării (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Revenind puțin la „vechi cunoștințe” pe care le vizitez primăvara, sper să vină ziua în care și unele din ele vor „înflori”: Casa Pompiliu Eliade, locuită abuziv și într-o stare avansată de degradare. (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Casa de ceremonie de secol XIX unde se țineau baluri și recepții doar pentru burghezia Capitalei, imobil situat vizavi de Biserica Sfinților, pe strada Dumitru Stăniloaie. (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Cred că vegetația poate transforma o stradă și te poate determina să îți faci drum să treci prin același loc de patru ori într-o zi, cum am făcut eu, a doua zi după ce am făcut fotografia asta, pe strada General Eremia Grigorescu. (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Și câteva exemple de curți uitate de timp, care au prins viață (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Altă curte uitată de timp, care a prins viață. (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Profitați de primăvară și ieșiți la o plimbare să vă cunoașteți orașul! (Foto Alberto Groșescu)
Robert, un băiat de 15 ani, a murit cu zile într-o școală aflată la 20 km de Bacău. Solicitată să intervină de urgență, Ambulanța Bacău a sosit după 30 de minute, fără medic, fără unitate ATI, doar cu o asistentă preocupată să nu se murdărească cu vomă, care nu l-a ajutat cu nimic pe băiat. Au trecut 2 ore până când o ambulanță completă, cu medic, a ajuns să-i aplice proceduri de resuscitare lui Robert. Prea târziu.
Deși are doar 4 clase, Garoafa a înțeles că singura șansă a comunității ei e educația. De câțiva ani se luptă să-i convingă pe părinții din comună să-și lase fetele să meargă la școală și după clasa a 4-a.
În relația dintre profesor și părinte, limitele reprezintă o formă de igienă emoțională și profesională. Ele creează cadrul în care dialogul se poate desfășura clar, coerent și cu respect reciproc. În absența unor repere bine definite, comunicarea alunecă ușor spre tensiune, interpretări greșite și dezechilibru. Atunci când limitele sunt asumate și exprimate ferm, fiecare parte înțelege rolul pe care îl are și responsabilitatea pe care o poartă.
- Cât e buchetul ăsta, doamnă?
- 150!
Înjur în gând. Iar am început prost și m-a luat de papagal.
- Cââât? încep eu negocierea.
(Imagine generică, utilizată exclusiv în scop ilustrativ/ Foto: Inquam Photos /Octavian Gheorghe)
A apărut miercuri un document scurs dintr-o investigație jurnalistică din Armenia care plasează numele lui Sebastian Ghiță pe o listă de sarcini transmise de o structură coordonată direct de adjunctul lui Putin. Sarcinile? Discreditarea Maiei Sandu, a Europei, a democrației române. Canal de execuție? RomâniaTV. Foto: Inquam Photos /Liviu Florin Albei
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.