Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.
Bucureștiul meu ascuns: i-am făcut 300.000 de fotografii
De câțiva ani mă plimb aproape zilnic prin București, prin cartierele lui istorice, timp în care am adunat mai bine de 300.000 de fotografii. Mi-am dat seama că ceea ce caut este să înțeleg orașul ăsta de care m-am agățat și care nu mă lasă și pe care nu vreau să îl las.
Am constatat că dezordinea și haosul au și ele rolul lor în acest context și probabil că cele mai plăcute experiențe sunt descoperirile surprinzătoare din zonele în care se suprapun mai multe straturi istorice și arhitecturale și unde contrastele ne relevă cât de dură este realitatea acestui oraș.
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Primăvara este un prilej să revăd unele locuri și colțișoare de care m-am atașat emoțional în ultimii ani, cum este acest exemplu, de pe Aleea Alexandru, fotografiat prima dată în 2015 și în fața căruia am revenit zilele trecute (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Îmi plac foarte mult clădirile neoromânești și caut mai ales casele care păstrează ornamentele originale de lemn, cu elemente tradiționale, cum este Casa Brătianu, proiectată de unul din părinții stilului neoromânesc, Petre Antonescu pentru prim-ministrul Marii Uniri, Ionel I.C. Brătianu.(Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Iubesc în egală măsură și colțurile patriarhale, mai ales dacă prind un apus din ziua în care se scutură zarzării (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Revenind puțin la „vechi cunoștințe” pe care le vizitez primăvara, sper să vină ziua în care și unele din ele vor „înflori”: Casa Pompiliu Eliade, locuită abuziv și într-o stare avansată de degradare. (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Casa de ceremonie de secol XIX unde se țineau baluri și recepții doar pentru burghezia Capitalei, imobil situat vizavi de Biserica Sfinților, pe strada Dumitru Stăniloaie. (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Cred că vegetația poate transforma o stradă și te poate determina să îți faci drum să treci prin același loc de patru ori într-o zi, cum am făcut eu, a doua zi după ce am făcut fotografia asta, pe strada General Eremia Grigorescu. (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Și câteva exemple de curți uitate de timp, care au prins viață (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Altă curte uitată de timp, care a prins viață. (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Profitați de primăvară și ieșiți la o plimbare să vă cunoașteți orașul! (Foto Alberto Groșescu)
Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.
România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.
În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.
Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.