Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat.
Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte.
Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva.
Scrie, întreabă, contestă, propune.
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.
Bucureștiul meu ascuns: i-am făcut 300.000 de fotografii
De câțiva ani mă plimb aproape zilnic prin București, prin cartierele lui istorice, timp în care am adunat mai bine de 300.000 de fotografii. Mi-am dat seama că ceea ce caut este să înțeleg orașul ăsta de care m-am agățat și care nu mă lasă și pe care nu vreau să îl las.
Am constatat că dezordinea și haosul au și ele rolul lor în acest context și probabil că cele mai plăcute experiențe sunt descoperirile surprinzătoare din zonele în care se suprapun mai multe straturi istorice și arhitecturale și unde contrastele ne relevă cât de dură este realitatea acestui oraș.
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Primăvara este un prilej să revăd unele locuri și colțișoare de care m-am atașat emoțional în ultimii ani, cum este acest exemplu, de pe Aleea Alexandru, fotografiat prima dată în 2015 și în fața căruia am revenit zilele trecute (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Îmi plac foarte mult clădirile neoromânești și caut mai ales casele care păstrează ornamentele originale de lemn, cu elemente tradiționale, cum este Casa Brătianu, proiectată de unul din părinții stilului neoromânesc, Petre Antonescu pentru prim-ministrul Marii Uniri, Ionel I.C. Brătianu.(Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Iubesc în egală măsură și colțurile patriarhale, mai ales dacă prind un apus din ziua în care se scutură zarzării (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Revenind puțin la „vechi cunoștințe” pe care le vizitez primăvara, sper să vină ziua în care și unele din ele vor „înflori”: Casa Pompiliu Eliade, locuită abuziv și într-o stare avansată de degradare. (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Casa de ceremonie de secol XIX unde se țineau baluri și recepții doar pentru burghezia Capitalei, imobil situat vizavi de Biserica Sfinților, pe strada Dumitru Stăniloaie. (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Cred că vegetația poate transforma o stradă și te poate determina să îți faci drum să treci prin același loc de patru ori într-o zi, cum am făcut eu, a doua zi după ce am făcut fotografia asta, pe strada General Eremia Grigorescu. (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Și câteva exemple de curți uitate de timp, care au prins viață (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Altă curte uitată de timp, care a prins viață. (Foto Alberto Groșescu)
Sursa: (Foto Alberto Groșescu)
Profitați de primăvară și ieșiți la o plimbare să vă cunoașteți orașul! (Foto Alberto Groșescu)
România a ajuns la o rată de absorbție a fondurilor europene de 24,6%, peste media Uniunii Europene. Datele Eurostat arată o accelerare puternică în 2026. sursa foto: Facebook / Asociația Pro Infrastructură
Am ascultat apoi explicațiile mamei, dar degeaba, nu m-au convins. E inuman să te porți așa cu copilul indiferent cât de grea ți-e viața. foto captura video
Carevasăzică, ani de zile Pașca a fost bun să i se deșerte la poartă ambulanțe pline cu oameni vulnerabili, culeși de pe străzi și din spitale, de care autoritățile voiau să se spele pe mâini.
S-a urcat din nou „mântuitorul” pe calul alb al naționalismului de TikTok și a plecat în pelerinaj prin glia strămoșească. Săptămâna trecută l-au văzut oamenii prin Olt, descălecând mesianic printre solarii, iar zilele astea a poposit în Argeș, asudând mistic printre dealuri și straturi de ceapă. Schema e veche de când lumea, dar ambalată într-o haină nouă, de profet modern care vorbește rar, privește fix în cameră și dă din mâini de parcă ar modela destinele planetare direct din aer. foto captură TikTok
Puține melodii au puterea să mă emoționeze egal și la zeci de ani de când le-am ascultat pentru prima oară, precum „Total eclipse of the heart” a lui Bonnie Tyler.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.