Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Bugetul, privit de guvernanți ca un sac care trebuie cumva umplut de firmele private și angajații lor, astfel încât ei să-și poată onora promisiunile electorale

Guvernul Tudose în ședință

(Foto: gov.ro)

Bugetul unei țări este tot mai mult o construcție contabilă de formă, lipsită de fond. Este adevărat că cel puțin teoretic, alocările globale către anumite destinații (armată, asigurări sociale, investiții, sănătate, etc) spun în principiu ce orientare are guvernul și clasa politică majoritară: liberală ori social democrată - deși vorbim demult despre o „încețosare” chiar și a acestor concepte. De asemenea, bugetul ne lasă să înțelegem unde va „apăsa” guvernul din punct de vedere al resurselor: pe colectarea taxelor, pe majorări de taxe, ori pe creștere economică.

În realitate, în multe cazuri partidele aflate la guvernare privesc bugetul doar ca pe un sac, care trebuie cumva umplut de firmele private și angajații lor, astfel încât ei să-și poată onora promisiunile electorale și în același timp să nu nu-și supere partenerii externi. Iar atunci când calculele privind adâncimea sacului „dau cu virgulă”, indicatorii sunt „ajustați” pentru a înscrie cifrele în constrângerile existente. Cel mai ușor este de jonglat, în faza de construcție bugetară, cu inflația, cursul de schimb și creșterea economică. Fiind valori ce se referă la viitor, deci incerte, guvernul poate alege cea mai convenabilă prognoză dintre cele oferite de băncile internaționale, UE, FMI, BNR, băncile comerciale din România, sau instituțiile guvernamentale cu rol de prognoză ori statistică.

În faza de ajustare la realitate (de obicei atunci când veniturile bugetare nu corespund nevoilor sau promisiunilor făcute) încep tăierile de la rectificările bugetare: din investiții (întotdeauna prima victimă și cea mai ușor de sacrificat) apoi în domeniile unde beneficiarii fondurilor țipă cel mai puțin (educație, sănătate). Dacă tot nu ies calculele, se trece la „varianta atomică: serviciile publice sau lucrările private decontate de la bugetul de stat nu sunt facturate în cadrul anului respectiv, ci sunt „amânate” pentru bugetul aferent anului următor, deși efectuate de firmele prestatoare în anul curent...

Pentru moment, suntem la faza de jonglare cu cifrele macro, dificil de atacat așa cum am precizat mai sus. Oricât de departe de valorile estimate de organismele specializate, guvernul poate oricând spune că eventualele „discrepanțe” vor fi reglate la rectificările bugetare - prin tăieri sau cum amuzant, dar spectaculos s-au exprimat oficialii în ultimul timp, prin „majorări negative”. Probabil cursul mediu al leului va fi mai aproape de 4,75 pentru un euro în 2018, iar inflația către 3,5, dar din nou - în afara unor valori aberante, guvernul își poate baza prognozele pe orice nivel al acestor indicatori, orice critică fiind mai degrabă sterilă.  

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Savana Unistrat

În loc de două sau trei, mai bine nu folosești decât un strat. Dacă auzi tot mai multe persoane în jurul tău care utilizează adverbul decât în preajma unui verb doar la forma negativă și prieteni care nu plasează din cauza decât într-un context negativ, atunci toate acestea s-ar putea să se întâmple datorită lecției naționale de gramatică și lexic la care am luat parte în ultima vreme în timp ce urmăream pauzele publicitare de la televizor sau reclama de pe website-urile preferate.

Citește mai mult

startup - Getty Images

„Cine să vină, mamă, la Costești?" Când le-a spus că vrea să se întoarcă din Germania, unde lucra de 10 ani ca avocat, iar soțul ei ca arhitect, și că vor să își deschidă o pensiune în comuna Costești, părinții Otiliei Loidl nu și-au ascuns scepticismul. (Foto Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

România asigurată- infografic 1

„România asigurată” este un alt fel de ABC, în țara tinereții fără bătrânețe și vieții fără de moarte. Conform studiilor, doar 6% dintre români economisesc în perioada în care muncesc pentru timpul în care ies la pensie. Procentul celor care se gândesc să-și facă asigurare de viață este de doar 2-3% „România asigurată” vorbește despre temerile, dar și despre percepțiile românilor în ceea ce privește asigurările de viață.

Citește mai mult