Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Campionii localelor? Atenție la voleul Sorin Oprescu!

Simţind că sfârşitul său e tot mai aproape, generaţia actuală de politicieni pregăteşte un ultim mare tertip care să-i garanteze supravieţuirea. Dacă presiunea publică obligă partidele să ia măsuri disciplinare împotriva candidaţilor cu probleme în justiţie, aceştia încep lupta pe cont propriu şi vor apela la un instrument care a mai fost folosit sporadic, în trecut, de către anumiţi politicieni: candidaturile independente. 

Paradoxal, succesul unui candidat independent reprezintă, într-o societate stabilă instituţional, un plus pentru sănătatea jocului electoral. În România însă, reprezintă un simulacru. 

La fel cum în învăţământ doctoratul a ajuns să fie un motiv de suspiciune, intrarea în cursă a unui independent cu trecut de membru de partid constituie o uriaşă scamatorie pusă la cale de aleşii cu dosare pe rol.

Însă mulţi dintre aleşii care ştiu sau suspectează că nu vor mai avea susţinerea conducerii vor ataca cu ultima armă pe care o mai au: demisia din partid şi o candidatură independentă. Astfel, grupul primarilor sau preşedinţilor de CJ deranjaţi de criteriile de eligibilitate ale partidelor vor urma unicul drum care le poate asigura menţinerea în funcţii.

Profitând de etapa de regrupare a partidelor importante, aceştia vor începe o bătălie acerbă chiar cu formaţiunile din care fac parte. Ne putem aştepta la multe repoziţionări de moment şi chiar la acuzaţii de trădare. Însă mulţi dintre aleşii care ştiu sau suspectează că nu vor mai avea susţinerea conducerii vor ataca cu ultima armă pe care o mai au: demisia din partid şi o candidatură independentă. Astfel, grupul primarilor sau preşedinţilor de CJ deranjaţi de criteriile de eligibilitate ale partidelor vor urma unicul drum care le poate asigura menţinerea în funcţii. O candidatură independentă. Riscul ca tactica lor să dea roade este însemnat şi cât se poate de real. Votanţii români au dovedit de prea multe ori că votează omul, şi nu formaţiunea, cu precădere la scrutinul local.

Metoda a mai fost urmată cu succes (cel mai de succes exemplu: candidatura lui Sorin Oprescu ca independent susținut de PSD), din considerente de imagine sau lupte interne. De data aceasta, va fi pusă în practică pentru a ocoli probleme etice sau chiar de natură juridică. Este un pariu împotriva înnoirii politice. Iar legitimitatea acestui tip de tactică stă în ştampila votantului.

Un semnal de alarmă către societatea civilă, observatori din presă, partide. Un cod etic al formaţiunilor politice nu este suficient. Infractorii pot reveni în funcţii. Şi nu e nevoie decât de o simplă foaie intitulată „Demisie”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult