Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Când finanțele devin pe înțelesul tuturor: un an de educație financiară marca BT

educatie financiara - getty

România trăiește într-o situație pe care evită să o rezolve: știm să cheltuim, dar nu prea știm să calculăm. Ne lovim zilnic de alegeri financiare- de la ce rată să ne facem la un credit, până la ce facem cu banii puși deoparte- însă nu avem mereu instrumentele de operare și experiența care să ne ajute să decidem în cunoștință de cauză. Nu știm ce întrebări să punem atunci când semnăm un contract pentru un credit, unii nu înțelegem diferența dintre economisire și investiție, iar când vine vorba de pensii sau asigurări, ne simțim ca într-o cameră cu pereți pe care sunt scrise ecuații.

Conform celui mai recent eurobarometru dedicat educației financiare, 30% dintre români se află sub limita de la care o persoană este considerată alfabetizată financiar, iar doar 1 din 10 are competențe solide în acest domeniu. Asta înseamnă că pentru o bună parte din populație, o simplă discuție despre dobândă compusă sau despre diferența dintre un card de credit și unul de debit e ca un dialog în altă limbă.

Acum un an, Banca Transilvania a decis să intre în această cameră și să aprindă lumina. A făcut-o printr-un program lansat la finalul lui 2023, cu un nume inspirat și o misiune clară: FIT – Finanțe pe Înțelesul Tuturor. Platforma editorială Republica s-a alăturat acestui demers, fiind unul dintre partenerii media ai FIT.


Educație cu storytelling, nu cu tabele

Spre deosebire de alte inițiative de educație financiară, FIT nu a venit cu tonul grav al unui profesor care predă formule seci, ci cu o abordare 360, construită pe conversații, jocuri, prezență în școli și festivaluri. A fost un program gândit să circule în rețelele sociale, dar și în cancelarii. Pe TikTok a ajuns la 50 de milioane de vizualizări, pe Youtube la peste 100.000 vizualizări. Alte 5 milioane de afișări ale conținutului au fost înregistrate pe diferite canale în social media. Puteți citi despre această serie video aici, pe Republica.

Dar dincolo de cifrele digitale, FIT a avut și un impact fizic, concret: peste 200 de prezentări în școli și licee din toată țara, cu peste 25.000 de elevi și studenți care au primit kituri de educație financiară. Adică, un contact real cu informații pe care niciun manual nu le predă.

Învățare prin joacă și curiozitate

Unul dintre cele mai accesate instrumente ale programului a fost quiz-ul online FIT – un test interactiv prin care oamenii și-au verificat cunoștințele și au putut câștiga premii. Peste 35.000 de persoane l-au parcurs, iar 8.500 au răspuns corect la toate întrebările. Iar premiile – de la iPhone-uri la Kindle-uri sau abonamente la festivaluri – au fost doar o motivație în plus. Adevărata miză a fost un moment de claritate: acel „a-ha” care vine când înțelegi, de exemplu, de ce e mai bine să plătești anticipat o parte din creditul ipotecar.

Educație financiară cu glitter și zgomot de scenă

FIT nu s-a ținut doar între patru pereți sau între două click-uri. A fost prezent în marile festivaluri ale țării- de la Untold la Electric Castle și Beach, Please-, acolo unde publicul tânăr nu se așteaptă neapărat să dea peste un stand de educație financiară. Dar exact acolo contează- pentru că alegerile financiare importante încep devreme. De la primul card de salariu, până la prima întrebare despre „ce înseamnă, totuși, să investești?”.

Ce urmează?

Programul FIT va continua și în 2025, cu noi direcții, dar păstrând aceeași esență: educație financiară fără jargon, fără superioritate, fără teama de a pune întrebări. Pentru că nu trebuie să devii expert în macroeconomie ca să înțelegi cum să-ți gestionezi bugetul, dar ai nevoie de un ghid care să-ți explice ce e important. Iar FIT tocmai asta face: oferă oamenilor un alfabet al banilor. Nu ca să devină experți, ci ca să nu rămână captivi în necunoaștere.

Trăim într-o lume în care fiecare decizie are o componentă financiară, fie că vorbim de o vacanță, o chirie, un card sau un credit ipotecar. Nivelul educației financiare e, de fapt, o formă de libertate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Dunărea, debit scăzut / sursa foto: Inquam Photos

Ceea ce vedem acum în domeniul energetic — scăderea abruptă a debitului Dunării, oprirea sau limitarea producției hidro, presiunea pe rețele, creșterea dependenței de surse alternative — este exact tipul de fenomen despre care Monica tot vorbește de ani de zile. Pentru că ceea ce trăim acum este și rezultatul unei acumulări de inacțiune la secetă și variațiile climatice evidente, plus lipsa unor politici de adaptare și o infrastructură gândită pentru un climat care nu mai există.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Detașarea transnațională după reforma din 2026: între combaterea dumpingului social și formalismul administrativ

Pentru a înțelege corect reforma, trebuie pornit de la regula fundamentală, care în practică este uneori eclipsată de importanța dobândită de formularul A1: în materia securității sociale, principiul general este „lex loci laboris”, ceea ce înseamnă că persoana care desfășoară o activitate salariată într-un stat membru este supusă legislației acelui stat. Dacă salariatul lucrează efectiv în Germania, regula este aplicarea sistemului german de securitate socială. Dacă lucrează în România, legislația română devine aplicabilă. Locul prestării efective a muncii este punctul de plecare al mecanismului de coordonare.

Citește mai mult