Când la București erau minus 20 de grade, la Polul Nord erau plus 6 grade. După gerul siberian vin ploile înghețate

(Foto: Inquam Photos / Alberto Groșescu)

După ninsorile din ultima perioadă stratul de zăpadă de la munte este unul consistent, iar o posibilă creștere rapidă a temperaturilor urmată de precipitații abundente sub formă de ploaie, care grăbesc procesul de topire a zăpezilor, va conduce la creșterea îngrijorătoare a riscului de inundații, a explicat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 Florinela Georgescu, directorul executiv al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Prognozele arată că există posibilitatea ca în partea de sud-est a Europei precipitațiile să fie excedentare în toate lunile primăverii, iar în a doua parte a lunii aprilie și în luna mai în zona țării noastre sunt așteptate frecvente ploi cu caracter de aversă.

„Și atunci cu atât mai mult crește îngrijorarea în privința posibilității apariției inundațiilor, acele inundații rapide, care apar pe cursurile mici de apă”, a spus meteorologul Florinela Georgescu, care a avertizat că este de așteptat să apară și ploi înghețate, un fenomen care nu e specific țării noastre, dar care e favorizat de pelicula de aer rece menținut de procesele de topire a zăpezii. 

„În toată Europa a fost mai frig decât la Polul Nord”

Pe de altă parte, în timp ce la București s-au înregistrat joi minus 22 de grade Celsius la stația meteo din Băneasa, cea mai mică temperatură înregistrată vreodată în Capitală în luna martie, la Polul Nord în ultimele zece zile au fost temperaturi pozitive, ajungându-se până la plus șase grade, cu 30 de grade mai mult față de cât ar fi normal acolo în această perioadă.

„Estimările care au fost făcute inclusiv cu infrastructura satelitară indică faptul că în zona arctică au fost în ultimele zece zile temperaturi pozitive apreciate până în jurul a șase grade cu plus, ceea ce se pare că reprezintă o abatere de până la 30 de grade în plus față de ceea ce ar fi firesc în această perioadă. În toată Europa a fost mai frig decât la Polul Nord”, a declarat directorul executiv al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Acest dezechilibru este analizat de cercetători și este un nou semnal de alarmă legat de ceea ce înseamnă modificările climatice care nu mai țin de viitor, țin de prezent, a adăugat Florinela Georgescu.

Despre vremea de Paște: Circulă pe reţele o poză în care din zăpadă e făcut un iepure

Directorul executiv al ANM este de părere că nu putem vorbi de două anotimpuri în România, pentru că, datorită poziţionării pe hartă, succesiunea anotimpurilor se menţine, dar, fenomenele extreme, „nelalocul lor, apărute în anotimpul nepotrivit” influenţează perioada de raportare atunci când e vorba de normalul perioadei”.

Întrebată cum va fi vremea de Paşte, ea a răspuns cu o glumă: „circulă pe reţelele de socializare o poză în care din zăpadă e făcut un iepure de Paşte, care are si un coşuleţ”.

Directorul executiv al ANM a subliniat însă că niciodată, într-o estimare de sezon nu se poate extrage o informaţie despre o perioadă scurtă de timp. Estimările de sezon reprezintă media temperaturilor pentru fiecare lună în parte şi aprecierea cantităţii totale de precipitaţii care se vor cumula în luna respectivă.

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită la Digi24 sâmbăta și duminica, de la miezul nopții. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp