Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Când mai mergeți în Brașov, nu uitați să comandați un ișler… Breasla cârciumarilor din Brașov s-a unit în jurul unui unic desert local și le propun turiștilor „Turul culinar al ișlerului” în 15 locuri din oraș

Ișler

Ișlerul: doi biscuiți din aluat cu nucă și unt, lipiți cu o cremă și acoperiți, din abundență, cu o glazură de ciocolată. Brașovenii îți vor spune că mâncau această prăjitură în pauza de masă, atunci când chiuleau de la ore, la prima întâlnire din parc sau de la cofetărie. Ișlerul a devenit acum un liant și un desert comun al cârciurmarilor din Brașov.


În vreme de pandemie, împreună suntem mai puternici

Oana Coantă este head chef și administrator la Bistro de l’Arte din Brașov. Mi-a povestit cum s-a ajuns ca breasla cârciumarilor de sub Tâmpa să adere la acest desert local. „Ne-am tot gândit o vreme ce desert local ni s-ar potrivi tuturor, ținând cont că unii dintre noi au cafenele, deci nu pot fierbe sau coace. În plus, ne trebuia ceva mai puțin perisabil și care să nu depindă de sezon. Apoi, ne-am amintit de IȘLER. Cine e mai vechi prin Brașov își amintește de cel puțin doi – trei cofetari bătrâni care făceau ișlere, le mâncai în pauze sau când chiuleai de la școală. Ne-am ajutat între noi cu rețeta de bază și sfaturi, avem și o brutărie membră a Breslei, care face pentru cafenelele sau micile cârciumioare care nu au cum pregăti ișlerul în condiții bune. Suntem 15 acum, cu 15 rețete diferite, adaptate stilului fiecăruia’’, spune Oana.


Turul culinar al ișlerului în 15 locații din Brașov

De ce un adevărat tur culinar al ișlerului? Pentru că sunt 15 localuri până acum implicate în acest proiect, altele se pregătesc, iar fiecare are propria rețetă. Desertul poate fi comandat cu prețuri între nouă și optsprezece lei, în funcție de rețetă și de cantitate. 

Ișler la Bistro Albert

Localurile implicate le vei găsi AICI.

Articol publicat pe Funky Travel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Roxana B check icon
    Anii 70-80...vacante petrecute la bunicii din Sibiu.
    Islerul era o delicatesa in zona.
    Cind bunica facea islere, ne indopam ca nehalitii.
    O prajitura intr-adevar de neuitat.
    Un gust unic(vorbesc de islerul de-atunci care, banuiesc ca e cel original)
    • Like 0
  • Corect se numeste ischler si are provenienta austriaca de la Bad Ischl.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Superba idee si un desert deosebit. Asa cum se incearca promovarea Henklesh-lui in Haferland ca desert specific cred ca si Islerul poate sa devin emblematic pentru Brasov.
    P.S. Imi aduc aminte in anii 80" cand in pauza pauza mare de la liceu mergeam sa cumparam din apropiere islere de la un cofetar sas batran.
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro