Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Când mai mergeți în Brașov, nu uitați să comandați un ișler… Breasla cârciumarilor din Brașov s-a unit în jurul unui unic desert local și le propun turiștilor „Turul culinar al ișlerului” în 15 locuri din oraș

Ișler

Ișlerul: doi biscuiți din aluat cu nucă și unt, lipiți cu o cremă și acoperiți, din abundență, cu o glazură de ciocolată. Brașovenii îți vor spune că mâncau această prăjitură în pauza de masă, atunci când chiuleau de la ore, la prima întâlnire din parc sau de la cofetărie. Ișlerul a devenit acum un liant și un desert comun al cârciurmarilor din Brașov.


În vreme de pandemie, împreună suntem mai puternici

Oana Coantă este head chef și administrator la Bistro de l’Arte din Brașov. Mi-a povestit cum s-a ajuns ca breasla cârciumarilor de sub Tâmpa să adere la acest desert local. „Ne-am tot gândit o vreme ce desert local ni s-ar potrivi tuturor, ținând cont că unii dintre noi au cafenele, deci nu pot fierbe sau coace. În plus, ne trebuia ceva mai puțin perisabil și care să nu depindă de sezon. Apoi, ne-am amintit de IȘLER. Cine e mai vechi prin Brașov își amintește de cel puțin doi – trei cofetari bătrâni care făceau ișlere, le mâncai în pauze sau când chiuleai de la școală. Ne-am ajutat între noi cu rețeta de bază și sfaturi, avem și o brutărie membră a Breslei, care face pentru cafenelele sau micile cârciumioare care nu au cum pregăti ișlerul în condiții bune. Suntem 15 acum, cu 15 rețete diferite, adaptate stilului fiecăruia’’, spune Oana.


Turul culinar al ișlerului în 15 locații din Brașov

De ce un adevărat tur culinar al ișlerului? Pentru că sunt 15 localuri până acum implicate în acest proiect, altele se pregătesc, iar fiecare are propria rețetă. Desertul poate fi comandat cu prețuri între nouă și optsprezece lei, în funcție de rețetă și de cantitate. 

Ișler la Bistro Albert

Localurile implicate le vei găsi AICI.

Articol publicat pe Funky Travel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Roxana B check icon
    Anii 70-80...vacante petrecute la bunicii din Sibiu.
    Islerul era o delicatesa in zona.
    Cind bunica facea islere, ne indopam ca nehalitii.
    O prajitura intr-adevar de neuitat.
    Un gust unic(vorbesc de islerul de-atunci care, banuiesc ca e cel original)
    • Like 0
  • Corect se numeste ischler si are provenienta austriaca de la Bad Ischl.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Superba idee si un desert deosebit. Asa cum se incearca promovarea Henklesh-lui in Haferland ca desert specific cred ca si Islerul poate sa devin emblematic pentru Brasov.
    P.S. Imi aduc aminte in anii 80" cand in pauza pauza mare de la liceu mergeam sa cumparam din apropiere islere de la un cofetar sas batran.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult