Care este cea mai mare gaură neagră din buget? Răspunsul unui jurnalist, „În fața ta”

Administrația locală — „cea mai mare gaură neagră din buget" —, companiile de stat nereformate și promisiunile populiste despre creșterea veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea consumului. Acestea sunt, în viziunea jurnalistului Cristian Grosu, redactor șef la cursdeguvernare.ro, rănile deschise ale României. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Grosu avertizează că decizia politică aparține mai degrabă unor structuri de interese economice decât politicienilor vizibili, că statul „rezistă incorigibil" oricărei reforme și că țara ar putea intra în următorul ciclu european nu ca beneficiar, ci ca contributor net — nepregătită. Jurnalistul spune că legile economiei nu se negociază, iar politicienii români continuă să se comporte ca și cum aest lucru s-ar putea face.

Dacă ar mai exista subminarea economiei naționale, cine ar fi tras la răspundere?

E o întrebare foarte bună, dar nu poate exista lucrul ăsta, pentru că există foarte multă decizie, așa-numit, politică, și nu ar putea să fie tras cineva anume la răspundere. Da, domnule, a fost o decizie politică, nu putea fi altfel. Uitați-vă, de exemplu, nu știu cum a fost criza din 2009 și guvernul Boc a tăiat cu 25% salariile bugetarilor atunci, dar aia nu a fost problema. Toată lumea și-a câștigat mai apoi procesele în instanță și noi am plătit apoi aprox. 16-18 miliarde. Deci când oamenii din economia privată ajunsi în șomaj la criză, s-au întors în sfârșit, după 2-3 ani, la lucru din șomaj, primul lucru pe care l-au făcut au trebuit să le plătească diferența pentru bugetarii care își păstraseră locurile de muncă și aia a fost, să zic, un afront economic până la urmă.

Aici e foarte greu - și cine ar putea să fie tras la răspundere. V-am spus, eu dacă mă uit pe scena politică și văd toată această, hai să zic, contraselecție care are în loc de 20 de ani, stau și mă întreb dacă decizia politică este chiar la politicieni și dacă nu, cumva, ei sunt acolo doar reprezentanții unor structuri de interese economice.

Ce simțiți când auziți din nou sloganul „nu ne vindem țara”?

Da, asta e o prostie, dar nu mai cred că ține la foarte multă lume, deși să știți că în lumina lucrurilor de care discutam adineaori cu contracte, cu grupuri de interese, către extern, cu lobby-uri și cu chestiuni de genul ăsta, acum s-ar putea pune problema ceva mai serios decât în anii 90. Dar, el este un slogan nociv în acest moment. De ce? În anii 90, cu toții oamenii raționali, sau cât de cât raționali, aveam mari speranțe de la capitalismul economiei de piață. Acum să știți că păturile, largile pături nostalgice după comunism sunt mai periculoase decât erau atunci.

Care este cea mai mare gaură neagră din buget?

Administrația locală. Și am să vă zic și de ce. Cu exemplu clar. Polonia și-a făcut două reorganizări administrative. Polonia, cu 48 de milioane de locuitori, are o treime din numărul nostru de comune, noi care avem, să fim seriosi, 15-16 milioane de locuitori efectiv în România. Or când o primărie nu reușește să-și plătească salariile, nu are nicio rațiune să existe. Când o primărie nu reușește să-și administreze comuna la nivel de băi, plătesc curentul, apa sau nu știu ce, nu are nicio rațiune să existe.

Asta este o foarte mare gaură neagră odată pe banii efectivi și mai e o gaură neagră prin banii pe care nu îi produce. Pe care ar putea să-i producă dacă ar avea un buget de dezvoltare. Adică, dom'le, punem patru comune, facem o singură entitate, deodată au bani și de investiții și de aia și de aia.

Nimeni nu vrea din nefericire și de asta am spus că economia se schimbă ireversibil și statul rezistă incorigibil. Nimeni nu vrea această reformă, pentru că ea este setată după clientela politică și economică.

Păi ar trebui să știe. Când mă gândesc la investițiile statului, astea sunt simple. Pentru că nu îți mai dau, nu știu, din Europa. Nu poți primi bani decât pe proiecte. Proiectele acelea sunt condiționate de niște lucruri, de niște faze, trimiți niște facturi și așa mai departe. Deci acolo trebuie proiecte, e clar ce fel de investiții sunt. Mai degrabă, sunt investiții blocate.

Autostrada către Moldova a fost o investiție blocată vreme de 25 de ani. Din ce cauză? Pentru că acolo dependența de stat, dependența socială a populației asigura supremația unui partid. Mai degrabă m-aș uita, apropo de investițiile statului, către viziunea statului în ceea ce privește schimbarea structurii economiei, adică către ce se duc lucrurile, în așa fel încât tu să poți gândi scheme de sprijin legale, firește și în acord cu legislația europeană, către sectoarele care au viitor. Abia acolo s-ar pune problema dacă statul, într-adevăr, știe să investească. 

Câți bani pierde România din incompetență?

E greu de cuantificat. Și cred că e greu de cuantificat pentru că să știți că eu mă uit și la multe state din Europa, mari puteri economice, care acum 10, 15, 20 de ani, nu au avut minima viziune către ce se întreaptă economia mondială. Și atunci am văzut că Germania, în loc să se ducă pe tehnologie, tot către mid-tech și gazul ieftin rusesc s-au dus, făcând Nord Stream-ul și așa mai departe. Adică incompetența, e incompetență, dar aici cred că am putea să punem și lipsa de viziune a liderilor.

Ce industrie românească mai contează cu adevărat?

E greu de spus pentru că e in plină destructurare. Noi am trăit, să zic așa, dintr-un lohn industrial, pentru automotivul european. Acum China intră practic cu buldozerul în industria auto europeană. Rade tot. E oficial. Automotivul european a anunțat că până în 2030, adică răspoimâine, se așteaptă să concedieze în jur de 240 de milioane. (Și România este direct afectată.) Exact. Deja s-au închis pe aici, pe colo.

Care este cea mai toxică promisiune economică pe care ați auzit-o?

Creștem salarii, pensii și o să trăim din consum. Atenție, nu e doar o promisiune, că lucrul ăsta trebuie să-l spun. A existat o adevărată teorie construită de dinainte de guvernul Ponta, foarte susținută, public, de către Cristian Socol, ideologul din umbră al PSD. Pe ideea „împrumută bani, aruncă-i în consum și crește economia”, că ăsta era un trend global. Era un trend global pentru oameni iresponsabili. Și ca dovadă de iresponsabilitate, să iasă domnul Cristian Socol, economistul economiștilor, nu-i așa, esență de esență, și să vină cu o soluție acum, să meargă ei să discute cu agențiile, să meargă el să împrumute bani, să rezolve el criza bugetară, și așa mai departe.

Ce nu înțeleg politicienii niciodată despre economie?

Că are legile ei cu care nu te poți pune. Și că statul nu există financiar. Nu există bani publici decât în momentul în care ajung în sacul statului. Dar ăia vin din economie și numai din economie.

Dacă ați conduce finanțele țării un an, care ar fi prima tăiere?

N-aș tăia, ferească sfântul, să fiu pus în situația lui Bolojan, de anul trecut, din iulie-august. Băi, vezi, că trebuie să zboare 2 miliarde sau 5 miliarde din cheltuieli. Vezi tu cum faci. Până luna viitoare? Nu, nu. Până ieri. Deci până ieri trebuie să dispară din cheltuieli 3 miliarde. N-aș vrea să fiu pus într-o astfel de situație, dar m-aș uita la acele zone de pierderi pe care dacă le-aș închide, aș economisi bani, măcar pentru ciclul următor. Gen, administrația locală și companiile de stat. Care și ele, companiile de stat nereformate, nu înseamnă doar o pierdere financiară directă, efectivă, nominală. Ci înseamnă și incapacitatea de a te dezvolta și a produce mai mult.

După ce se termină fondurile europene, ce ne rămâne?

Asta este o mare întrebare pe care încă de pe acum ar trebui să ne-o punem. Pentru că să știți că noi mai avem un ciclu financiar european din 2028 încolo. Se discută bugetul multianual, știm cu toții, e multă agitație, se încearcă schimbarea schemei și așa mai departe. Noi nu știm unde va fi Europa peste 9, 10 ani. Și dacă ea își va mai permite un buget, sau cât de mare va fi bugetul pe care și-l va permite Europa peste 10 ani la următorul ciclu multianual. (Și poate vom fi contributori neți peste 10 ani, nu beneficiari). Exact asta este problema. (Poate va trebui să dăm mai mult decât luăm). Și nu numai asta, dar să dăm mai mult în situații foarte imprevizibile. Noi acum vedem această mișcare de retragere a cheltuielilor și costurilor Statelor Unite din Europa, că le duce în Indo-Pacific, acolo clocotește și acolo va fi marea încleștare între sisteme. Și noi aici am putea să ne trezim că trebuie să ne înarmăm și să ne punem la punct securitatea mai devreme decât credem. 

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp