Nu domnilor, eu vă zic acu de bani făcuți repede și garantat, de să se bucure toată lumea, și ăi mai apropiați și ăi mai distanțați (social). (În imagine: Insulă digitală, sectoru 6)

România ar urma să primească, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi,

Până la urmă, cetățenii români nu sunt vinovați de lipsa de determinare a autorităților române de a reveni la un făgaș firesc, normal, adecvat funcționării statului de drept. Pentru că de acești bani, care vin în economia României, ar trebui să profite în primul rând cetățeanul român prin slujbe sigure, străzi și autostrăzi funcționale, instituții naționale eficiente, etc. Foto: Inquam Photos / George Călin

„Partea de renovări este cred că cea mai avansată în acest moment, vor fi două miliarde de euro pentru îmbunătățirea energetică și protecția antiseismică pentru clădirile din România”, spune Cristian Ghinea.

„Cei care analizează timpul pe care noi spunem că îl alocăm realizării unui proiect de infrastructură în transporturi judecă după cât a durat un astfel de proiect în general în Uniunea Europeană. Lăsând la o parte proasta noastră reputație privind întârzierile în construcția de infrastructură...”, spune comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

În prezent, există două direcții de accesare a fondurilor necesare: Planul național pentru Reziliență și Redresare și Programul Operațional Regional, a declarat Radu Mihaiu pentru Republica.

România, față în față cu un potențial „Plan Marshall”. ( Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia)

O schimbare a venit, dar nu de la autoritatea locală, ci de la OMS – declararea pandemiei a făcut ca Bruxelles-ul să discute varianta ca cele două capitale din acest an, Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda), să își deruleze evenimentele până în 2021 și să amâne Timișoara pentru 2023. (Foto Florin Cnejevici / Alamy / Alamy / Profimedia)

Se tot vorbeste despre o nouă reformă a învațământului și despre unde ar trebui investiți banii ce vor veni de la Uniunea Europeană. Din punctul meu de vedere programul de investiții ar trebui să fie foarte simplu: toalete și tablete. (Foto: Inquam Photos/ George Călin)

Măsurile adoptate de statele europene, individual, dar și la nivelul UE, pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19 și a sprijini redresarea economică, dar și obiectivele de mediu ambițioase asumate prin Pactul Ecologic European au în comun, dincolo de intențiile lăudabile, costuri considerabile. (Foto: Maria Laura Antonelli/AGF / Shutterstock Editorial / Profimedia)