De ce nu poate România să absoarbă mai multe fonduri? - E o întrebare pe care au început să și-o pună tot mai mulți oameni, având în vedere că aceste fonduri ar putea ajuta mai multe comunități și societatea, în ansamblu, să evolueze. Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană), spune într-un interviu pentru Republica că doi dintre principalii factori care țin românia pe loc în ceea ce privește accesarea mai mare a fondurilor de la UE sunt corupția și faptul că nu avem o direcție strategică ca țară. Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

După Pandemie, România a fost una din țările UE cu cea mai mare creștere economică. Însă recuperarea noastră, chiar dacă a fost rapidă și destul de mare, nu s-a văzut în buzunarul oamenilor, explică Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană), într-un interviu pentru Republica. Foto: Inquam Photos / George Călin

România mai are la dispoziţie „mai puţin de doi ani şi jumătate pentru a realiza toate obiectivele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă” - este avertismentul lansat la București, în luna martie, de Celine Gauer, responsabila Comisiei Europene pentru implementarea PNRR. Acesta a mia spus că dacă România nu îndeplinește jaloane asumate, țara noastră ar putea ajunge în situaţia de a returna banii primiţi. Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană), a declarat într-un interviu pentru Republica că „trebuie să luăm un pic cu sare și piper ce a spus Céline Gauer, în sensul că ea a ridicat această alertă către noi pentru a ne spune că există acest risc”. Foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

Programele actuale de finanțare de care se bucură România sunt, cel mai probabil, ultimele de care va beneficia. Foto - Inquam Photos

Comisia Europeană a propus duminică suspendarea a 65% din fondurile UE destinate Ungariei, aproximativ 7,5 miliarde de euro, din cauza corupției și a nerespectării statului de drept. (Foto: Getty Images)

O decizie finală în acest sens urmează să fie luată până pe 21 septembrie. (Foto: Profimedia)

„Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori de integritate din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE”, a transmis Laura Codruța Kovesi.

Grupul german Varta ar putea deschide în România o unitate de producție de baterii pentru mașini electrice, investiție ce ar urma să se ridice la un miliard de euro.

Nu domnilor, eu vă zic acu de bani făcuți repede și garantat, de să se bucure toată lumea, și ăi mai apropiați și ăi mai distanțați (social). (În imagine: Insulă digitală, sectoru 6)

România ar urma să primească, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi,