România ar urma să primească, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi,

Până la urmă, cetățenii români nu sunt vinovați de lipsa de determinare a autorităților române de a reveni la un făgaș firesc, normal, adecvat funcționării statului de drept. Pentru că de acești bani, care vin în economia României, ar trebui să profite în primul rând cetățeanul român prin slujbe sigure, străzi și autostrăzi funcționale, instituții naționale eficiente, etc. Foto: Inquam Photos / George Călin

„Partea de renovări este cred că cea mai avansată în acest moment, vor fi două miliarde de euro pentru îmbunătățirea energetică și protecția antiseismică pentru clădirile din România”, spune Cristian Ghinea.

„Cei care analizează timpul pe care noi spunem că îl alocăm realizării unui proiect de infrastructură în transporturi judecă după cât a durat un astfel de proiect în general în Uniunea Europeană. Lăsând la o parte proasta noastră reputație privind întârzierile în construcția de infrastructură...”, spune comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

În prezent, există două direcții de accesare a fondurilor necesare: Planul național pentru Reziliență și Redresare și Programul Operațional Regional, a declarat Radu Mihaiu pentru Republica.

România, față în față cu un potențial „Plan Marshall”. ( Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia)

O schimbare a venit, dar nu de la autoritatea locală, ci de la OMS – declararea pandemiei a făcut ca Bruxelles-ul să discute varianta ca cele două capitale din acest an, Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda), să își deruleze evenimentele până în 2021 și să amâne Timișoara pentru 2023. (Foto Florin Cnejevici / Alamy / Alamy / Profimedia)

Se tot vorbeste despre o nouă reformă a învațământului și despre unde ar trebui investiți banii ce vor veni de la Uniunea Europeană. Din punctul meu de vedere programul de investiții ar trebui să fie foarte simplu: toalete și tablete. (Foto: Inquam Photos/ George Călin)

Măsurile adoptate de statele europene, individual, dar și la nivelul UE, pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19 și a sprijini redresarea economică, dar și obiectivele de mediu ambițioase asumate prin Pactul Ecologic European au în comun, dincolo de intențiile lăudabile, costuri considerabile. (Foto: Maria Laura Antonelli/AGF / Shutterstock Editorial / Profimedia)

„Vestea bună pentru români este că din anul 2021 va exista pentru prima oară un Program Operațional dedicat exclusiv sănătății, cu un buget de aproximativ 4,5 miliarde de euro”, a anunțat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. (Foto: Guliver/ Getty Iages)

Oamenii sunt in primul rând cetățeni ai orașelor, fie că reprezintă business-ul, administrația sau ONG-urile și trebuie să fie implicați in viața orașelor lor, pentru că orașul, este casa lor, este locul unde își petrec viața. (Foto: Guliver/Getty Images)

În prezent, Consiliul Județean Cluj are în derulare 25 de proiecte europene finanțate în proporție de aproape 75% prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020, restul fiind depuse pe Programele Operaționale Infrastructură Mare, Sectorial Mediu și Capacitate Administrativă.

La Revoluție au fost teroriștii care otrăveau apele. Azi sunt corporațiile care aduc roșii otrăvite pentru copii pe rafturile magazinelor. De mineriade s-au găsit imprimante și dolari la penețeu, azi cei care-i contestă pe social-democrați sunt haștagiști, iohaniști, drogați cu ochii injectați, care au bâte și pietre la ei și care au trântit un bătrân la pământ și l-au lovit cu picioarele în burtă.

Parlamentul European a dezbătut miercuri, la Strasbourg, un proiect de regulament care să limiteze sau chiar să înghețe finanțarea europeană pentru statele membre în care există deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept.

„Birocratizarea ministerelor a ajuns la niveluri inacceptabile. Practic te blochează. Ministerele, o parte dintre, ele sunt paralizate, aceasta este din păcate realitatea, sunt tot felul de chestiuni total nesemnificative care îți blochează absorbția de fonduri europene”, spune primarul orașului Oradea, Ilie Bolojan. (Foto: Virgil Simonescu/Inquam Photos)

Primarii a patru orașe din Transilvania și Banat au pus, oficial, sâmbătă, bazele Alianței Vestului, un for informal în cadrul căruia administrațiile publice locale să colaboreze pentru realizarea de proiecte. (Foto: Virgil Simonescu/Inquam Photos)

Mă sună la ora 7:00 chiar ministrul Agriculturii, dl. Petre Daea. În treacăt fie spus, m-am simțit onorat și totodată rușinat, eu având alarma zilnică 10 minute mai târziu. Am uitat complet în acel moment să mă întreb cum a avut dl. ministru numărul meu de telefon, am uitat și glumele cu frunza și cu oaia, am uitat tot. (Foto: George Călin/ Inquam Photos)

România nu a folosit nici 10% din fondurile europene de coeziune și suntem deja la jumătatea perioadei în care pot fi depuse proiecte, a spus președintele Klaus Iohannis care a atras atenția că Guvernul trebuie să se preocupe mai intens de această chestiune.

Afirmația lui Liviu Dragnea este falsă. Guvernele PSD-ALDE nu au depășit cifrele asumate prin programul de guvernare în cel puțin o privință foarte importantă – absorbția fondurilor europene (cu excepția subvențiilor pentru agricultură) a fost de doar 13.9 miliarde de lei față de cele 20.7 miliarde promise.

Habar nu am ce fac entitățile astea, nu mă interesează, oricum păienjenișul este ilogic. Cert este că ele apar în antetul tuturor documentelor proiectului nostru. (Foto: Guliver Getty Images)

În decursul ultimelor săptămâni, numeroase voci din spațiul public, de la analiști la reprezentanți ai marilor agenţi economici au tras semnale de alarmă în legătură cu un fenomen cu adevărat îngrijorător (şi pentru anterprenori şi pentru noi toţi): prăbuşirea investiţiilor publice.(Foto Guliver/Getty Images)

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat luni că la jumătatea exerciţiului financiar 2014-2020 România se află la o rată de absorbţie de zero la sută a fondurilor europene în ceea ce priveşte fondul de gestionare regională şi fondul de coeziune, potrivit News.ro. (Foto gov.ro)

Motto: „Calomniaţi, calomniaţi, ceva tot va rămâne!” (Pierre de Beaumarchais, Bărbierul din Sevilla) (Foto: Guliver/Getty Images)

La începutul acestei zile, ne-am apucat să verificăm următoarele afirmații legate de stadiul absorbției fondurilor europene în țara noastră. În urma feedback-ului primit, am decis să edităm articolul. De ce? Pentru că am descoperit că, de fapt, autoritățile și politicienii români par să genereze un adevărat haos atunci când vine vorba de cum stăm din perspectiva banilor europeni absorbiți. (Foto: gov.ro)

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a vorbit într-un pentru Republica.ro despre problemele din gestionarea fondurilor venite de la UE. (Foto: Ovidiu Matiu/Inquam Photos)

Știu, știu, țara arde și mie-mi pasă de design! Dar, în lumea normală (nu aceea a utilizatorilor prizonieri!), designul e foarte important. Nu trebuie să fii mare specialist pentru a realiza că nu există niciun designer în echipa care se ocupă de această aplicație. (Foto: gov.ro)

Ministrul Fondurilor europene, Cristian Ghinea, îl acuză pe fostul premier Victor Ponta de favorizarea lui Sebastian Ghiță, manipulare legată de rata de absorbție a fondurilor europene și întârzierea demarării autostrăzii Sibiu-Pitești. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Am luat decizia să demisionez. În doar câteva zile, nu văzusem nimic demn de imaginea pe care mi-o făcusem de acasă. Imaginea din copilărie. Deziluzia era enormă. (Guliver Getty Images)

M-au convins cu toții să închid ochii, mai ales că nu e treaba mea asta, nu sunt eu organizator, sunt doar un profesor, angajat culmea, tot de ei. M-au asigurat că nu se va mai întâmpla. S-a mai întâmplat, de mai multe ori. (FOTO: Guliver Getty Images)

11% din populaţie trăieşte şi lucrează pe alte meleaguri. Locul doi în Europa, după Albania (36%). Efect direct al managementului politic.