Cristian Grosu avertizează că decizia politică aparține mai degrabă unor structuri de interese economice decât politicienilor vizibili, că statul „rezistă incorigibil" oricărei reforme și că țara ar putea intra în următorul ciclu european nu ca beneficiar, ci ca contributor net — nepregătită.

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii, a vorbit despre PNRR. Acesta a fost întrebat dacă România va reuși să tragă banii din PNRR, până la termenul limită de 31 august, sau vom pierde miliarde de euro.

Cum se poate ca în același timp în care o bucată din partidele din România negociază la Strasbourg pentru toată Europa vreo 2.000.000.000.000 de euro (nu am greșit numărul de zerouri), la București o altă bucată, din aceleași partide, își bate joc de viitorul european al României?

Unul dintre cele mai delicate subiecte cu care mă întâlnesc frecvent în lumea proiectelor europene este condiția obligatorie privind crearea de noi locuri de muncă. (Foto: Profimedia Images)

De ce nu poate România să absoarbă mai multe fonduri? - E o întrebare pe care au început să și-o pună tot mai mulți oameni, având în vedere că aceste fonduri ar putea ajuta mai multe comunități și societatea, în ansamblu, să evolueze. Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană), spune într-un interviu pentru Republica că doi dintre principalii factori care țin românia pe loc în ceea ce privește accesarea mai mare a fondurilor de la UE sunt corupția și faptul că nu avem o direcție strategică ca țară. Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

După Pandemie, România a fost una din țările UE cu cea mai mare creștere economică. Însă recuperarea noastră, chiar dacă a fost rapidă și destul de mare, nu s-a văzut în buzunarul oamenilor, explică Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană), într-un interviu pentru Republica. Foto: Inquam Photos / George Călin

România mai are la dispoziţie „mai puţin de doi ani şi jumătate pentru a realiza toate obiectivele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă” - este avertismentul lansat la București, în luna martie, de Celine Gauer, responsabila Comisiei Europene pentru implementarea PNRR. Acesta a mia spus că dacă România nu îndeplinește jaloane asumate, țara noastră ar putea ajunge în situaţia de a returna banii primiţi. Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană), a declarat într-un interviu pentru Republica că „trebuie să luăm un pic cu sare și piper ce a spus Céline Gauer, în sensul că ea a ridicat această alertă către noi pentru a ne spune că există acest risc”. Foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

Programele actuale de finanțare de care se bucură România sunt, cel mai probabil, ultimele de care va beneficia. Foto - Inquam Photos

Comisia Europeană a propus duminică suspendarea a 65% din fondurile UE destinate Ungariei, aproximativ 7,5 miliarde de euro, din cauza corupției și a nerespectării statului de drept. (Foto: Getty Images)

O decizie finală în acest sens urmează să fie luată până pe 21 septembrie. (Foto: Profimedia)