Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cât s-a strâns pentru Cumințenia Pământului până vineri, ultima zi a subscripției publice. Cioloș: „Luăm în calcul prelungirea procesului de subscripție”

Până vineri, ultima zi de subscripție publică, se strânseseră din donații 1.163.032 de euro pentru cumpărarea sculpturii Cumințenia Pământului. 

Suma este mult sub ținta inițială de 6 milioane de euro, anunțată de Guvern la începutul campaniei. Executivul alocase 5 milioane pentru achiziționarea operei lui Brâncuși, sperând ca restul de 6 milioane să vină din donații. Premierul Dacian Cioloș a transmis printr-un mesaj video că subscripția publică ar putea fi prelungită. „Doar în ultimele zile au fost trimise peste 20.000 de SMS-uri în sprijinul achiziției Cumințeniei Pământului. Toate acestea ne îndeamnă să credem că proiectul a fost un succes și, de aceea, luăm în considerare posibilitatea de a prelungi procesul de subscripție publică. Pentru mai multe informații vom reveni în zilele care urmează”, a spus premierul Cioloș.

„Guvernul va găsi soluții să cumpere sculptura”, a declarat, la rândul său, ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, în emisiunea „În fața ta”, de la Digi 24, ce urmează să fie difuzată duminică

Până vineri, peste 100.000 de donatori, persoane fizice și juridice, s-au implicat în subscripția publică pentru “Cumințenia Pământului”, iar 11.500 de vizitatori au văzut sculptura lui Constantin Brâncuși la Muzeul Băncii Naționale a României începând cu data de 16 iunie.

"Suntem extrem de onorați că atât de multe persoane și companii au făcut demersuri pentru a păstra în circuitul muzeal național «Cumințenia Pământului». A fost o mobilizare fără precedent la nivel autohton și am reușit să strângem peste 1 milion de euro în doar 4 luni de campanie. Ne dorim ca această sculptură să fie accesibilă tuturor românilor, mai avem o lună la dispoziție până când trebuie să achiziționăm lucrarea lui Constantin Brâncuși, iar, în acest interval, analizăm toate variantele posibile. Vom reveni în cel mai scurt timp cu planul de acțiune", a declarat Corina Șuteu, Ministrul Culturii, potrivit unui comunicat de presă.

Cumințenia Pământulu” a fost realizată de Constantin Brâncuși în anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur.

“Cuminţenia Pământului... A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. «Cuminţenia Pământului» a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastră!”, spunea sculptorul despre operă. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Le lulu smecheron, a doua oara eu nu mai dau bani..
    • Like 0
  • Venom check icon
    Până la urmă, iată că Ambasada Rusiei a fost unul dintre românii verzi, patrioți și cu prințip. Ba chiar a atras fonduri mai multe decât și-a propus. Scuza noastră, ca popor subscripționar, e doar că n-a fost o nuntă de maneliști în zonă. Altfel sigur se strângea banu' fără număr, normal! Ciolo a crezut că ne unește într-un ideal accesibil imediat, într-un mic plan de adunare ca națiune, în spatele unei idei - și cu efect bun de PR. Dar noi suntem plini de surprize ca miorițele de păr. Nu punem botu' la cestiuni de-astea ieftine, ce ne trebuie nouă piatra aia urâtă? Rezultatul e că o țară europeană, cu un PIB care duduie, cu multinaționale care trag miliarde din România și alți agenți economici care n-o duc chiar rău (ca lanțurile de magazine), instituții ca Loteria + popor+diasporă nu am fost în stare să adunăm 6 (ȘASE) milioane de euro. Asta e valoarea noastră, ca națiune. Deși e cam mult spus națiune, după ultimele evidențe. Fiindcă nu e vorba că ne place sau nu Brâncuși, că îl înțelegem sau nu și nici despre Cumințenia Pământului, ca operă ci de noi înșine, cine pretindem că suntem și ce pretenții avem de la alții să fim respectați, ca români. Până la urmă și Cioloș are dreptate, de ce să candideze? Cine să fie în spatele lui la proiecte mai importante? Când un premier cu maximă cotă de popularitate nu poate canaliza o țară într-un mic exercițiu de a fi împreună, într-o simulare că ne pasă în comun, e mai bine să lase pe alții care se pricep la ce-i trebuie României.
    • Like 0
    • @ Venom
      Ok! Sincer sa fiu, era de aşeptat ca cei 6 milioane de euro sa nu fie strânşi la termen. De ce? Răspunsurile pot fi multiple, raportate la modul fiecăruia de perpepție şi de înțelegere a actului în sine. Personal nu înțeleg şi nu găsesc logica în aceasta ecuație matematica. Cum Dumnezeu noua (neamului astuia) ni se cere prin intermediul media, al personajelor publice şi aşa mai departe, să punem mână de la mână şi să răscumpărăm Cumințenia. Sigur, este un exercițiu bun pentru unificarea spiritului românesc. Dar cum este posibil să ceri poporului aşa ceva în condițiile în care alți babuini sunt prinşi că au luat ŞPAGĂ sume colosale, ultima dintre ele fiind de 700.000 EURO. Iar acestea sunt doar cazurile mediatizate. Ce o fi cu adevăta sub perdea, Sfinte apără şi păzeşte. Nu mai bine blochezi tu conducerea statului escrocheriile şi mizeriile ăstea, iar cu acei bani cumperi 10 cumințenii? Într-o țară în care se fură ca în codru, în care sunt bani numai pentru persoanele pătate şi ale lor interese, soluțiile sunt aşteptate să vină tot din partea poporului. Până când o să mai poate şi poporul asta? Iar poporul asta, pe de altă parte, ar trebui să deschidă bine ochii, să se trezeasca la realitate şi să prețuiască ce încă mai are pe plaiurile patriei sale. Nu de alta dar in Tg. Jiu orice mucos sau zăbăloasă îşi face poze cu Poarta Sărutului, Masa Tăcerii sau Coloana Infinitului doar daca se reazemă sau daca se urcă pe operele de artă, iar asta spune multe. Demonstreaza cine suntem cu adevărat...dar stați liniştiți, ne mai trebuie înca 5 milioane de euro ... ca să avem pe ce să ne rezemăm în continuare.
      • Like 0
    • @ Daniel Pîslariu
      Venom check icon
      Mea culpa! Chiar credeam că introducerea donațiilor prin SMS va rezolva subscripția, cu mult înainte de termen. M-am lăsat furat, se pare, de sinceritatea cu care se ni se arată, constant, implicarea "socială" a unui anumit segment consistent care pare extrem de vocal și hotărât în societatea civilă. Oameni care nu au nevoie să li se explice ce înseamnă operă de artă, patrimoniu, prestigiu cultural național, scop comun, care umplu muzeele la Noaptea Muzeelor. Care merg la teatru și la operă, vin cu sutele de mii la festivaluri de jazz, citesc și dau semne că mișcă și sunt vii. Care par să înțeleagă și au inițiative, inclusiv studenți, corporatiști, oameni cu un anumit nivel de trai și cunoștințe. Care nu au votat penali, jigniți de lipsa de ofertă și s-au considerat atât de umiliți de calitatea candidaților de la partide încât au stat acasă și au bombănit online. Pentru ei s-a făcut subscripția publică, o mare parte a clasei medii, urbane care nu ratează nicio ocazie să își facă, nu-i așa, măcar un selfie cu cultura. Aceiași de la care ne așteptăm să voteze și la un proiect de reformare a Constituției pentru eliminarea imunității penale și transformarea în imunitate politică pentru parlamentari. Sau care se arată pur și simplu simpatizanți ai premierului.
      • Like 0
    • @ Venom
      Ok...banuiesc că răspunsul tau este îmbibat într-un oarecare mujdei al ironiei, pe care să spun că l-am savurat. Cu toate acestea nu ştiu şi nu înțeleg de unde până undei ai vazut sutele de mii de oameni (oraşeni) care alearga însetați în stanga şi-n dreapta după cultura hrănitoare. Personal, înainte de concerte, opere, lectura, chiar şi film dle. românul ( şi aici te rog să îmi permiți să fiu mai cuprinzător decât tine, oamenii şi de la oraş dar şi de la țară, căci România este alcătuită din toți, că vrem sau că nu vrem) prefera bodega domle (toate studiile arată că izvoarele de cultură pierd teren). Terasa şi cocârțul unde sfârâie şi joacă mititelul pe grătar mai ceva ca Messi pe gazon şi unde sunt trase la masă metrii şi roți de bere, dacă nu butoaie. Asta este cultura prezentului. Aici îndeamna toata media. Nu vedeți ca, în prezent, campaniile electorale se fac şi se duc pe ulei, fleici de porc şi găleți inscripționate. Ce vorbim noi de cumințenii este sacru! Nu vedeți ca baieții de sus ştiu cum să îl mai amăgeasca pe românaşul nervos. Berea şi mititelul! În zadar încercăm să urnim lucrurile din loc şi să şi reuşim. Ce cultură să aibe un cetățean care face cum face dar face credit la bancă pentru ultimul telefon din gama X? Cu 2-3 flori nu se face primăvară. Aşadar, chiar dacă ar fi sutele de mii de oameni care înțeleg unele fenomene, încercarea lor va fi înglodată de restul de până la 20 şi ceva de milioane care încă cred in Moş crăciun. Păcat! Am mai spus-o şi au spus-o şi alții: votul în sine este cea mai mare gogomanie a sistemului prin care contribuabilul de rând crede ca prin acel vot poate schimba cursul țării. Poate că şi ăsta este un motiv pentru care oamenii care au ceva în cap nu îşi exercită dreptul de vot...poate...
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult