foto: Profimedia
Alegerile pentru Primăria Capitalei îl readuc în prim-plan pe Cătălin Drulă, unul dintre liderii marcanți ai USR încă din 2016. Ultimul sondaj INSCOP îl plasează pe locul patru, la mare distanță de primii trei candidați. Deși unii comentatori politici au speculat o posibilă retragere, ultimele declarații și atacuri lansate la adresa contracandidaților arată că Drulă intenționează să rămână în cursă până la capăt. În acest context, parcursul său politic poate oferi indicii despre cât fler are în luarea deciziilor strategice.
Membru marcant al echipei Ghinea-Barna-Drulă
Cătălin Drulă s-a remarcat în USR încă din 2017, când, din poziția de deputat de Timiș, a contribuit la înlăturarea lui Nicușor Dan. La acel moment, Drulă era prezentat, alături de Dan Barna și Cristian Ghinea, ca unul dintre liderii facțiunii „USR Liberal”, iar presa regională titra: „Cătălin Drulă l-a învins pe Nicușor Dan”. Până la alegerea sa ca președinte al USR în 2022, Drulă a fost un membru marcant al echipei de conducere a lui Dan Barna, echipă asociată cu o serie de bâlbe politice.
În 2019, după reconfirmarea echipei Ghinea-Barna-Drulă, conducerea USR începe să facă modificări la statutul formațiunii pentru a tergiversa validarea oficială a lui Nicușor Dan drept candidat oficial al USR București. Ulterior, surse politice din perioada respectivă indicau că echipa de conducere a USR încerca să-l favorizeze pe Vlad Voiculescu pentru a deveni candidatul alianței USR-PLUS. Conducerea împingea ideea unor alegeri primare, scenariu dorit de Voiculescu. Mai mult, au existat presiuni indirecte la adresa lui Nicușor Dan pentru ca acesta să se retragă. Tensiunile s-au stins abia după ce Ludovic Orban a anunțat că PNL îl va susține pe Nicușor Dan, forțând astfel mâna conducerilor USR și PLUS. Putem spune că echipa Ghinea-Barna-Drulă „a mizat pe calul greșit”.
Seria bâlbelor a continuat după alegerile parlamentare din 2020, când atât PNL, cât și alianța USR-PLUS au obținut scoruri modeste raportat la potențialul arătat anterior. Conducerea alianței, din care făcea parte și Cătălin Drulă, s-a opus ferm nominalizării lui Ludovic Orban ca premier. A preferat să îl susțină pe Florin Cîțu, făcând jocul președintelui Iohannis, care îl considera indezirabil pe Orban. Privind în perspectivă, decizia s-a dovedit greșită. În mai puțin de opt luni, Florin Cîțu a remaniat doi miniștri ai alianței peste capul conducerii. Acest conflict a dus la ieșirea USR-PLUS de la guvernare.
Aceeași conducere USR-PLUS a votat, alături de PSD și AUR, moțiunea de cenzură împotriva guvernului Cîțu. La acel moment, decizia putea părea justificată. Privind însă retrospectiv, vedem că a întărit aripa pro-PSD din PNL, a deschis calea instalării guvernului Nicolae Ciucă și a lăsat USR-PLUS în afara guvernării pentru următorii trei ani.
Președinte de partid
În timpul aceleași crize guvernamentale, Cătălin Drulă l-a susținut pe Dan Barna la conducerea formațiunii USR-PLUS, devenită între timp partid politic. Barna a pierdut alegerile în fața lui Dacian Cioloș, însă Drulă a obținut cel mai mare număr de voturi în competiția pentru Biroul Național (BN). Ulterior, alături de ceilalți membri ai echipei Ghinea–Barna–Drulă, a blocat sistematic în BN aproape toate deciziile lui Cioloș, forțându-l să demisioneze la mai puțin de șase luni de la preluarea funcției. Astfel, Cătălin Drulă, fiind cel mai votat membru al BN, a devenit președinte interimar, iar apoi președinte plin al partidului.
Responsabilitatea pentru bâlbele echipei Ghinea-Barna-Drulă este, desigur, împărțită, însă ajuns lider, Cătălin Drulă a continuat pe aceeași linie. La câteva luni după preluarea conducerii interimare de către Drulă, Dacian Cioloș, alături de alți patru europarlamentari și o parte semnificativă dintre foștii membri PLUS, s-a delimitat de conducerea formațiunii și a anunțat formarea partidului REPER. Acest moment, petrecut chiar la începutul mandatului lui Cătălin Drulă în fruntea USR, marchează, de facto, moartea proiectului USR-PLUS.
În septembrie 2023, Cătălin Drulă vine cu „proiectul Elena Lasconi”. O propune cap de listă la alegerile europarlamentare și o prezintă drept un primar de succes, simbol al reformei. La doar două luni distanță o retrage însă de pe listă, după un interviu devenit viral în care aceasta declara că a votat „Da” la referendumul pentru familie. La aproximativ o lună după acest episod, Drulă anunță formarea Alianței Dreapta Unită (ADU), alături de Eugen Tomac (PMP) și Ludovic Orban (Forța Dreptei), iar Tomac primește chiar un loc eligibil pe lista ADU la europarlamentare. Atât Ludovic Orban, cât și Eugen Tomac au votat „Da” la referendumul pentru familie, astfel că linia de mesaj a USR-ului condus de Cătălin Drulă devine vizibil incoerentă.
În iunie 2024, după o campanie în care Cătălin Drulă a fost promovat agresiv, deși nu candida nici la locale, nici la europarlamentare, Alianța Dreapta Unită a obținut doar 8,71% din voturi la nivel național, iar Drulă și-a dat demisia din funcția de președinte al USR. Afișele cu portretul său, concepute să îl profileze pentru o eventuală candidatură prezidențială, au rămas drept imaginea eșecului campaniei ADU.
Fost președinte de partid
Ulterior, USR a ales-o pe Elena Lasconi ca președinte de partid și candidat la alegerile prezidențiale. Cătălin Drulă s-a ținut departe de campania ei din 2024, iar Lasconi a reușit să intre în turul al doilea, un rezultat remarcabil. În campania din 2025, Drulă și-a schimbat complet poziția: a sprijinit-o activ pe Lasconi și a ajuns chiar să îl critice pe Nicușor Dan pentru decizia de a candida. Lasconi a încheiat însă cursa pe locul cinci, cu sub 3% din voturi. Nu se poate spune că absența respectiv prezența lui Cătălin Drulă alături de candidata Elena Lasconi a contat din punct de vedere electoral, dar aceste situații în care a fost mereu în contra-timp ilustrează foarte bine flerul său politic.
Este greu de înțeles cum un politician aflat în mod constant într-o zonă a bâlbelor și erorilor de strategie continuă să rămână relevant la nivel național. Criticii ar putea spune că un scor slab la alegerile din capitală i-ar încheia cariera lui Cătălin Drulă, dar realitatea este că după atâtea greșeli politice, una în plus s-ar putea să nu conteze deloc.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Fler a avut Basescu , Nastase , Dragnea , Ciolacu , Crin Antonescu , asta este ce ne dorim ? Un politician a carui singura cheie este capabilitatea de a cadea permanent in picioare ?
Eu nu am nici cea mai mica indoiala , ca Drula ar fi cel mai bun primar al capitalei. Dar tot la fel stiu ca nici unul din politicienii cu fler de azi sau de ieri nu-l doresc la primaria capitalei. Da USR si echipa de conducere a USR au facut prostii cu duiumul , dar cu certitudine sunt cel mai curat si transparent partid. In rest fiecare asa cu isi asterne , asa doarme. Faptul ca din zona PSD si AUR vine sustinere pentru Ana Ciceala , este cu un scop , problema politicienilor flerosi din capitala nu este nici Baluta si nici Ciucu , problema la primaria capitalei este Drula. Problema este ca suntem o natiune in majoritate fara creier si valori si pe cale de consecinta avem conducatorii pe care ii meritam , cu foarte mult fler si foarte putine calitati.
Articolul face o radiografie dureroasă, dar necesară, a parcursului lui Cătălin Drulă, care demască, de fapt, eșecul întregului proiect USR de a fi „partidul altfel”. Sub conducerea lui Drulă și a echipei sale (Ghinea-Barna), s-a dovedit că noua generație de politicieni nu este cu nimic mai presus de mediocritatea și oportunismul pe care le-a criticat.
Principiul lor s-a rezumat la un singur lucru: puterea cu orice preț, chiar dacă asta înseamnă să te modelezi după interese de moment și să renunți la doctrină.
Câteva exemple din articol ilustrează perfect această ipocrizie:
Grijă doar pentru scaun, nu pentru viziune. Conducerea Drulă-Barna a preferat să meargă pe mâna lui Florin Cîțu, făcând jocurile președintelui Iohannis, doar pentru a-l bloca pe Ludovic Orban. O decizie catastrofală și lipsită de viziune pe termen lung, care a aruncat USR în opoziție și a întărit aripa pro-PSD din PNL. Această manevră arată că, la fel ca vechii politicieni, au fost preocupați mai mult de cine deține puterea în coaliție, decât de stabilitatea guvernării sau de programul de reformă.
Inconsecvența ideologică de dragul voturilor. Episodul cu Elena Lasconi și referendumul pentru familie este emblematic. Drulă o retrage de pe listă pentru că a votat „Da”, prezentând decizia ca pe o linie de principiu progresistă. Apoi, la scurt timp, semnează Alianța Dreapta Unită (ADU) cu Eugen Tomac și Ludovic Orban – ambii, conform articolului, votaseră „Da” la același referendum! Această inconsecvență flagrantă demonstrează că nu este vorba despre principii ferme, ci despre un populism calculat, sacrificând un candidat pentru a nu supăra o anumită bază, doar pentru a se alia cu politicieni care aveau aceeași viziune pe subiectul respectiv, dar aduceau voturi.
Lupta pentru scaunul de partid. Modul în care Drulă și echipa sa l-au blocat sistematic pe Dacian Cioloș în Biroul Național, forțându-l la demisie, nu face decât să confirme vechile tipare. Este aceeași luptă de facțiuni interne, plină de meschinărie și sabotaj, pe care USR pretindea că o elimină din politica românească.
Realitatea este că, după un deceniu de „pariuri greșite” – de la Nicușor Dan la Cîțu și de la Lasconi la eșecul ADU de 8,71% – singura „artă” pe care Cătălin Drulă a reușit să o stăpânească este arta de a rămâne relevant, nu prin performanță sau viziune, ci prin simplul fapt de a fi mereu în prim-planul intrigilor interne și al greșelilor strategice. Este o ilustrare tristă a faptului că USR nu a reușit să depășească modelul politic viciat pe care și-a propus să îl combată.
E frumos să vorbești de lupta împotriva corupției, a nepotismului, a influenței serviciilor în politic..
Barna însă l-a împins în față pe junele Năsui (până la rangul de Ministru al Economiei), pe baza legii lui Om. Seamănă cu la fel de cunoscuta (pentru cei care n-au chiulit la fizică..) lege a lui Ohm, dar sună puțin altfel :
Ești Om cu mine, sunt Om cu tine..
O lege încă funcțională în USR, dacă urmărim traseul lui Claudiu, care era până mai ieri, pe cai mari..
În beneficul politicii românești, sper ca noii lideri USR, să se debaraseze cât mai curând de influența nocivă venită de la întreprinzătoarea familie Năsui, ca și de visul de a acapara dreapta, eliminând PNL-ul..
O alianță onestă ar fi mai productivă și pentru unii și pentru alții.