Cătălin Drulă sau arta de a rămâne relevant după un deceniu de pariuri politice greșite

foto: Profimedia

Alegerile pentru Primăria Capitalei îl readuc în prim-plan pe Cătălin Drulă, unul dintre liderii marcanți ai USR încă din 2016. Ultimul sondaj INSCOP îl plasează pe locul patru, la mare distanță de primii trei candidați. Deși unii comentatori politici au speculat o posibilă retragere, ultimele declarații și atacuri lansate la adresa contracandidaților arată că Drulă intenționează să rămână în cursă până la capăt. În acest context, parcursul său politic poate oferi indicii despre cât fler are în luarea deciziilor strategice.

Membru marcant al echipei Ghinea-Barna-Drulă

Cătălin Drulă s-a remarcat în USR încă din 2017, când, din poziția de deputat de Timiș, a contribuit la înlăturarea lui Nicușor Dan. La acel moment, Drulă era prezentat, alături de Dan Barna și Cristian Ghinea, ca unul dintre liderii facțiunii „USR Liberal”, iar presa regională titra: „Cătălin Drulă l-a învins pe Nicușor Dan” [4]. Până la alegerea sa ca președinte al USR în 2022, Drulă a fost un membru marcant al echipei de conducere a lui Dan Barna, echipă asociată cu o serie de bâlbe politice.

În 2019, după reconfirmarea echipei Ghinea-Barna-Drulă, conducerea USR începe să facă modificări la statutul formațiunii pentru a tergiversa validarea oficială a lui Nicușor Dan drept candidat oficial al USR București. Ulterior, surse politice din perioada respectivă indicau că echipa de conducere a USR încerca să-l favorizeze pe Vlad Voiculescu pentru a deveni candidatul alianței USR-PLUS. Conducerea împingea ideea unor alegeri primare, scenariu dorit de Voiculescu. Mai mult, au existat presiuni indirecte la adresa lui Nicușor Dan pentru ca acesta să se retragă. Tensiunile s-au stins abia după ce Ludovic Orban a anunțat că PNL îl va susține pe Nicușor Dan, forțând astfel mâna conducerilor USR și PLUS. Putem spune că echipa Ghinea-Barna-Drulă „a mizat pe calul greșit”.

Seria bâlbelor a continuat după alegerile parlamentare din 2020, când atât PNL, cât și alianța USR-PLUS au obținut scoruri modeste raportat la potențialul arătat anterior. Conducerea alianței, din care făcea parte și Cătălin Drulă, s-a opus ferm nominalizării lui Ludovic Orban ca premier. A preferat să îl susțină pe Florin Cîțu, făcând jocul președintelui Iohannis, care îl considera indezirabil pe Orban. Privind în perspectivă, decizia s-a dovedit greșită. În mai puțin de opt luni, Florin Cîțu a remaniat doi miniștri ai alianței peste capul conducerii. Acest conflict a dus la ieșirea USR-PLUS de la guvernare.

Aceeași conducere USR-PLUS a votat, alături de PSD și AUR, moțiunea de cenzură împotriva guvernului Cîțu. La acel moment, decizia putea părea justificată. Privind însă retrospectiv, vedem că a întărit aripa pro-PSD din PNL, a deschis calea instalării guvernului Nicolae Ciucă și a lăsat USR-PLUS în afara guvernării pentru următorii trei ani.

Președinte de partid

În timpul aceleași crize guvernamentale, Cătălin Drulă l-a susținut pe Dan Barna la conducerea formațiunii USR-PLUS, devenită între timp partid politic. Barna a pierdut alegerile în fața lui Dacian Cioloș, însă Drulă a obținut cel mai mare număr de voturi în competiția pentru Biroul Național (BN). Ulterior, alături de ceilalți membri ai echipei Ghinea–Barna–Drulă, a blocat sistematic în BN aproape toate deciziile lui Cioloș, forțându-l să demisioneze la mai puțin de șase luni de la preluarea funcției. Astfel, Cătălin Drulă, fiind cel mai votat membru al BN, a devenit președinte interimar, iar apoi președinte plin al partidului.

Responsabilitatea pentru bâlbele echipei Ghinea-Barna-Drulă este, desigur, împărțită, însă ajuns lider, Cătălin Drulă a continuat pe aceeași linie. La câteva luni după preluarea conducerii interimare de către Drulă, Dacian Cioloș, alături de alți patru europarlamentari și o parte semnificativă dintre foștii membri PLUS, s-a delimitat de conducerea formațiunii și a anunțat formarea partidului REPER. Acest moment, petrecut chiar la începutul mandatului lui Cătălin Drulă în fruntea USR, marchează, de facto, moartea proiectului USR-PLUS.

În septembrie 2023, Cătălin Drulă vine cu „proiectul Elena Lasconi”. O propune cap de listă la alegerile europarlamentare și o prezintă drept un primar de succes, simbol al reformei. La doar două luni distanță o retrage însă de pe listă, după un interviu devenit viral în care aceasta declara că a votat „Da” la referendumul pentru familie. La aproximativ o lună după acest episod, Drulă anunță formarea Alianței Dreapta Unită (ADU), alături de Eugen Tomac (PMP) și Ludovic Orban (Forța Dreptei), iar Tomac primește chiar un loc eligibil pe lista ADU la europarlamentare. Atât Ludovic Orban, cât și Eugen Tomac au votat „Da” la referendumul pentru familie, astfel că linia de mesaj a USR-ului condus de Cătălin Drulă devine vizibil incoerentă.

În iunie 2024, după o campanie în care Cătălin Drulă a fost promovat agresiv, deși nu candida nici la locale, nici la europarlamentare, Alianța Dreapta Unită a obținut doar 8,71% din voturi la nivel național, iar Drulă și-a dat demisia din funcția de președinte al USR. Afișele cu portretul său, concepute să îl profileze pentru o eventuală candidatură prezidențială, au rămas drept imaginea eșecului campaniei ADU.

Fost președinte de partid

Ulterior, USR a ales-o pe Elena Lasconi ca președinte de partid și candidat la alegerile prezidențiale. Cătălin Drulă s-a ținut departe de campania ei din 2024, iar Lasconi a reușit să intre în turul al doilea, un rezultat remarcabil. În campania din 2025, Drulă și-a schimbat complet poziția: a sprijinit-o activ pe Lasconi și a ajuns chiar să îl critice pe Nicușor Dan pentru decizia de a candida. Lasconi a încheiat însă cursa pe locul cinci, cu sub 3% din voturi. Nu se poate spune că absența respectiv prezența lui Cătălin Drulă alături de candidata Elena Lasconi a contat din punct de vedere electoral, dar aceste situații în care a fost mereu în contra-timp ilustrează foarte bine flerul său politic.

Este greu de înțeles cum un politician aflat în mod constant într-o zonă a bâlbelor și erorilor de strategie continuă să rămână relevant la nivel național. Criticii ar putea spune că un scor slab la alegerile din capitală i-ar încheia cariera lui Cătălin Drulă, dar realitatea este că după atâtea greșeli politice, una în plus s-ar putea să nu conteze deloc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp