Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Catedrala Mântuirii Neamului în țara tuturor lucrurilor făcute de mântuială

Catedrala Mântuirii Neamului

(Foto: Inquam Photos/Adriana Neagoe)

S-a inaugurat Catedrala Mântuirii Neamului. Am ascultat cu pioșenie, dar și surprindere comentariile preoțimii la slujba de sfințire.

O parte a opiniei publice din România a fost împotriva construirii acestei catedrale. Să ne amintim doar de campania cu „Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici”. Rezultatele referendumului pentru familie arată că Biserica nu mai are monopol asupra temelor publice.

Cu toate că influența Bisericii asupra enoriașilor-alegători este într-o continuă scădere, politicienii au continuat să sprijine financiar, cu sume impresionante, construirea uriașului lăcaș de cult. În ciuda unei părți din societatea civilă, care reclama că nu avem spitale, școli și drumuri, politicienii au hotărât să acopere de la bugetul de stat mai mult de 75% din prețul proiectului.

Și la sfârșit ce spun preoții: Noi ne-am făcut treaba, noi am construit, poate toată lumea să vadă. Să-și facă treaba și alții, recte politicienii, să facă și ei spitale, școli, drumuri. Să nu utilizeze politicienii construcția catedralei drept capital politic pentru alegeri. Corect pe fond, însă construcția nu s-a încheiat. Zidul stă netencuit și înăuntru e, vorba Preafericitului, „cam răcoare”. Aviz celor din primele rânduri, care fug „de răcoare” ca dracul de tămâie.

Pentru o atmosferă ceva mai caldă, nu va trece mult timp până când managerii BOR să meargă iar cu căciula în mâini la politicieni, pentru a cere tranșa periodică de milioane de la buget.

Evident că, peste o sută de ani, nimeni nu-și va mai aduce aminte cât a costat, cu ce bani s-a făcut, cine a fost pentru și cine a fost contra. Va rămâne pur și simplu Catedrala Mântuirii Neamului, o mărturie a unor vremuri în care toate lucrurile se făceau de mântuială.    

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Citez : "Să nu utilizeze politicienii construcția catedralei drept capital politic pentru alegeri". Domnul Ponta deja isi face capital politic, aratand voalat ca desi el nu e prea credincios, el a contribuit esential la proiectul acestei catedrale, inca de la inceputuri (din perioada in care a fost el Prim Ministru).
    • Like 2


Îți recomandăm

Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult