Câți bani ar fi primit un tânăr din România la majorat, dacă părinții ar fi cumpărat din alocație fonduri de investiții în fiecare lună

Aproape 4.000 de români și-au orientat economiile către fondurile de investiții numai în lunile martie și aprilie, în creștere față de februarie 2022. În ciuda perioadei incerte și conflictului din regiune, acești oameni văd în fondurile de investiții deschise și alternative locul în care pot să-și protejeze banii de inflația cu două cifre.

Piața locală a fondurilor de investiții are mult drum în față până la maturizare, dar România accelerează. Anul 2023 vine cu modificări de importante ale Codului Fiscal, care vor face opțiunea cumpărării de unități la fondurile de investiții mult mai facilă din punct de vedere birocratic, dar și mult mai clară fiscal, pentru că impozitul se va reține la sursă și se va vira direct la buget.

Educația financiară din ultimii ani începe să dea rezultate, tot mai multe familii își diversifică portofoliile și încep să-și pună problema alocării unui procent din venituri pentru economii și investiții. Până nu demult, depozitele erau singurele instrumente, astăzi cuvintele bursă, fonduri, asigurări intră treptat în vocabularul uzual.

„Făceau un calcul cei de la BVB: ce s-a întâmplat cu 100 de lei puși lună de lună în indicele BET cu dividende al Bursei de Valori, timp de 20 de ani. Ai investit 24 de mii de lei în două decenii. Dacă ai început asta în 1998, în 2018, s-au adunat 147.000 de lei, ceea ce reprezintă un randament de peste 600%. Perioada cuprinde criza financiară din 2008. Noi am replicat calculul cu alocația copiilor și am demonstrat că dacă investeai alocația în fiecare lună, randamentul după 18 ani ridică suma la 45.000 de euro, când copilul ajunge la majorat. Dar acesta este un plan pe termen lung, asumat, cu o țintă fixată”, spune Horia Gusta, Președintele Asociației Administratorilor de Fonduri, într-un interviu pentru Republica.

Platforma Republica și Asociația Administratorilor de Fonduri vă propun, în lunile care urmează, o serie de articole din care puteți afla care sunt opțiunile pe care le aveți pentru a investi banii în fonduri. Care este cel mai bun procent din bugetele familiei pe care să le investiți în aceste unități, care este cea mai potrivită durată, cât de ușor puteți avea acces la informații, cum să monitorizați randamentul acestora la un click distanță sau chiar din telefon.

Iată câteva dintre cele mai importante declarații ale lui Horia Gusta, Președintele Asociației Administratorilor de Fonduri, pentru Republica:

• Dacă scopul este să cumperi copilului un imobil când face majoratul, să-l trimiți la studii în străinătate, sau să-i cumperi o mașină, pentru că asta este pasiunea lui, atunci fondurile de investiții în acțiuni sunt cele mai bune plasamente, cu cele mai importante randamente.
• Măsura de a economisi prin depozite pe termen lung, de un an, la dobândă fixă, pe perioadă de inflație mare este o măsură greșită, pentru că îți adâncește pierderea.
• Administratorii de fonduri își distribuie aceste fonduri ori prin intermediul băncilor, de exemplu BCR, Raiffeisen, BT, BRD, OTP, ING, Unicredit, care vând fonduri de investiții. Toate aceste bănci au consilieri financiari care știu aceste produse, le cunosc, pot să ofere consiliere. Există, de asemenea, administratori care-și vând fondurile online.
• Este important să ajungem cu vânzarea fondurilor de investiții prin modalitatea cont global, adică cetățeanul să poată cumpăra fonduri de la orice bancă, indiferent de grup.
• Statul român a înțeles că trebuie să încurajeze plasamentele în fonduri de investiții. Iată o măsură foarte bună, impozit pe profit de 1%, reținut la sursă, sau 3 % dacă ții investiția mai puțin de un an. Acești bani finanțează economia reală.
• Am vrut să mergem cu mesajele noastre către media de calitate, să povestim despre aceste produse care se adresează marii mase de oameni, nu unei elite numite fonduri de investiții.

Interviul pe larg cu Horia Gusta, Președintele Asociației Administratorilor de Fonduri, în cele ce urmează:

Suntem o familie medie din România, cu venituri nete lunare de câte 1.000 de euro/ părinte. Cum stabilim durata plasamentului și suma alocată?

Scopul determină termenul investiției. Poate îți propui să investești în fonduri de acțiuni din ianuarie ca să mergi în vacanță în august. Pe de altă parte, atenție, nu recomand nimănui să investească în ianuarie și să facă exit după câteva luni, pe termen scurt, într-un fond de investiții pe acțiuni. Există șanse să fie pe plus, dar există și riscul să fie pe minus.

Dacă scopul este să cumperi copilului un imobil când face majoratul, să-l trimiți la studii în străinătate sau să îi iei o mașină, pentru că asta este pasiunea lui, atunci fondurile de investiții în acțiuni sunt cele mai bune plasamente, cu cele mai importante randamente.

Dacă vorbim de planuri pe termen scurt, cum spuneam mai devreme, din ianuarie până în august, atunci cele mai potrivite sunt depozitele sau fondurile de obligațiuni, care conservă banii și dau și randamente bune pe termen scurt. Cea mai mare parte a pieței nu percepe niciun comision nici pentru intrare, nici pentru ieșire din fondurile de obligațiuni.

Care ar fi cel mai bun mix de investiții și plasamente pentru a ne asigura că banii își păstrează valoarea și că se înmulțesc?

Se vorbește de faptul că sistemul de pensii public nu o să facă față peste câțiva ani. Pensiile vor fi mici și că nu vor ține pasul cu inflația. Această perioadă, prin care trecem acum, ne arată că inflația va fi de cel puțin 13%, dar nu avem siguranța că dacă avem sau vom avea creșteri de pensii, care să acopere această devalorizare.

Există Pilonul II de pensii, administrat privat, iar aici condiția este să avem un contract de muncă valabil și cu tot salariul pe cartea de muncă. Sunt importante aceste detalii, pentru că există zone în economie unde se merge pe salariul minim, iar o parte din salarii se iau la plic.

Există Pilonul III, cu deductibilități fiscale importante. Complementar Pilonului I de la stat și Pilonului II, administrat privat, Pilonul III oferă deductibilitate de 800 de euro- 400 angajatorul, 400 angajatul, pe an.

Există soluțiile investiționale separate, avem o lege a pensiilor ocupaționale, dar încă nu avem niciun fond sau pilon pentru pensii ocupaționale.

Și - ceea ce ne propunem noi este să vorbim despre soluțiile investiționale la care teoretic putem avea și pe perioade mai scurte, cum sunt fondurile de investiții. Sistemul de funcționare al unui fond de pensii, respectiv al unui fond de investiții este similar. Ele sunt societăți civile, adună banii de la mai multe persoane și caută soluții investiționale. Sunt reglementate, aliniate la legislația UE, sunt controlate. Administratorul de fond este plătit din suma de bani aflata in administrare care poate fi mai mare daca randamentul este unul important. Cu cât fondul are rezultate mai bune, cu cât investițiile sunt mai profitabile, cu atât câștigă mai bine și administratorul, pentru că acest procent de câștig se aplică la o bază de bani.

Toți cei din generația de astăzi, cei pe care-i numim „decreței”, care vom avea o problemă cu veniturile atunci când vom ieși la pensie, putem face plasamente prin intermediul fondurilor de pensii, dar și separat, prin intermediul fondurilor de investiții. Va veni acel moment în care statul își va lua, cumva, mâna, prin evitarea majorării pensiilor. Cu motivații pertinente, desigur: adică ai avut șansa, tu, cetățean, să ai un contract de muncă valabil cu tot salariul pe cartea de muncă și ai avut și o deductibilitate. Începând din 2023, eu, statul, am facilitat inclusiv fiscal și birocratic accesul la fonduri, prin aplicarea unei cote de 1% din profit pentru investiții mai lungi de un an sau 3% pentru plasamente sub un an, cu stopaj la sursă.

Singura condiție este să reușești să pui niște bani deoparte.

Da, problema aceasta se va acutiza pentru categoriile de angajați care sunt scutiți de impozite și contribuții la pensie și care inclusiv nu vor avea mulți bani în Pilonul II.

Așa este. Eu am un contract de muncă și plătesc toate contribuțiile la zi. Cei din construcții, de exemplu, astăzi nu plătesc Pilonul II, ceea ce înseamnă că acum iau bani mai mulți în buzunar la salariu, dar la pensie sigur vor lua mai puțini.

Să ne întoarcem la familia cu venitul net lunar de 2000 de euro. Cât ar trebui să aloce lunar pentru plasamente în fonduri, ca să vadă și un randament peste niște ani? Există această percepție cum că sumele de investit trebuie să fie mari.

Dau exemplul meu: am doi copii, unul are aproape 14 ani, unul are trei ani și jumătate. Eu am pentru copiii mei ca țintă să le pun în fiecare lună o sumă de bani într-un fond de investiții care replică un indice bursier. Vom vedea la momentul 18 ani fiecare fond cât a fost de bun. Dar sunt perseverent și o fac lună de lună. Așa încât, plec de la premisa că acea sumă trebuie să se ducă în fiecare lună indiferent de cheltuielile lunare. Fac în așa fel încât acei bani să plece din prima către fonduri și nu cât rămâne după toate cheltuielile să încerc să pun deoparte.

Nu investiți în fonduri banii de care aveți nevoie mâine, lăsați-i să vedeți că se adună. Încercați să investiți periodic, constant, suma pe care o permite bugetul dumneavoastră. Poate să fie alocația copiilor.

Dați-ne un exemplu pentru această familie medie.

Făceau un calcul cei de la Bursa de Valori- ce se întâmplă cu 100 de lei puși lună de lună într-un fond de investiții timp de 20 de ani în Bursa de Valori. Ai investit practic 24 de mii de lei în 20 de ani. După două decenii, cu banii investiți în indicele BET, cel cu dividende, se adună 147 000 de lei, un randament de peste 600%. Calculul era făcut începând cu 1998 și prindea și scăderile importante din timpul crizei din 2008.

Noi am extrapolat către alocația copiilor și am demonstrat că dacă investeai alocația în fiecare lună, aveai toate șansele să aduni în total, cu tot cu randamente, 45.000 de euro la 18 ani, când copilul ajunge la majorat. Dar acesta este un plan pe termen lung, asumat, cu o țintă fixată.

Cum traducem acest calcul? Avem o durată lungă, avem o constanță a investiției, lunar. În acest calcul am plecat de la premisa că este o sumă care intră lunar în cont, că familia nu are nevoie de ea pentru a acoperi cheltuieli la zi imediate.

Un mit legat de plasamentele în aceste fonduri este că e greu să ajungi la ele, că nu sunt la îndemână. De unde cumpărăm?

La nivelul României există website-ul Asociației Administratorilor Fondurilor de investiții, care te trimite către toate fondurile de investiții. Administratorii de fonduri își distribuie aceste fonduri ori prin intermediul băncilor, iar aici pot da exemple, există BCR, BT, BRD care vând fonduri de investiții, există OTP, Raiffeisen, există ING, Unicredit. Toate aceste bănci au consilieri financiari care știu aceste produse, le cunosc, pot să ofere consiliere.

Există, de asemenea, administratori care-și vând fondurile online. Dau câteva exemple- Certinvest, Globinvest, Nova Asset Management (cu un fond de investiții lansat de curând, dedicat polițiștilor, jandarmilor și pompierilor) și cred că în curând va fi și Patria Bank .

Pe scurt, intrăm în bancă, acolo abordăm un consilier pe care putem să-l întrebăm despre fonduri și despre dorința de a investi în fond.

Sau mergem pe site-urile administratorilor de fonduri care vând online sau mergem societăți de servicii de investiții financiare care vând fonduri, sau chiar dacă nu vând fonduri, îți dau acces la fondurile de investiții listate.

Pe lângă fondurile de investiții listate, mai sunt și acțiunile proprii și investiția directă în acțiuni. Este o investiție foarte bună. Diferența între fond și investiția în acțiuni este una singură: selecția acțiunilor o face administratorul de fond, care este un specialist, are pregătire, cu asta se ocupă. Este jobul lui, face cursuri de educație continuă, este autorizat de ASF, se bucură de integritate, cunoștințe, știe ce înseamnă conflictele de interese și nu intră în ele.

Putem cumpără orice fond de la orice bancă?

Nu încă, acesta este un deziderat pentru care Asociația Administratorilor de Fonduri militează, pentru că reprezintă un fel de democratizare a accesului la fondurile de investiții. Deocamdată, dacă noi doi mergem la o bancă și vrem un fond de investiții, banca ne va oferi fondurile din grupul propriu, pentru că la finalul zilei, banca transferă datele noastre și banii către administratorul de fond.

Deci datele noastre sunt și la bancă și la administratorul de fond.

Dacă la finalul zilei, banca n-ar transfera decât banii noștri la administratorul de fond și ar spune administratorului- uite, eu, bancă, sunt client, am ajunge la ceea ce se numește vânzarea pe global.

În această situație, băncile ar fi foarte fericite să vândă și fondurile altor grupuri, pentru că nu ar trebui să dea datele clienților proprii către administratorii de fond. Distribuția pe cont global. Este poate principala măsură care de care este nevoie astăzi, ca să schimbăm să depășim această barieră și să creștem această industrie.

Cum monitorizăm performanțele plasamentelor noastre? De unde ne luăm informația corectă?

În aplicațiile bancare, în aplicațiile online, pe paginile web ale administratorilor de fonduri există posibilitatea de a monitoriza performanțele, pentru că toți sunt obligați să-și pună pe site valoarea unității de fond în fiecare zi. Pe site-ul Asociației Administratorilor de Fonduri există raportările lunare pentru fiecare fond.

De asemenea, administratorii sunt obligați să publice rapoarte semestriale și anuale. Și acolo avem poza întregului portofoliu cu toate instrumentele în care administratorul a investit. Putem să vedem și obligațiunile și cu ce randamente sunt acestea, dar și în ce acțiuni s-a investit și cum au evoluat.

Unii oameni se tem că riscă să aibă pierderi, iar această percepție se poate acutiza dacă monitorizăm zilnic randamentul plasamentului. Ce sfat aveți pentru ei?

Au fost multe momente dificile, într-adevăr. 2008 a adus criza financiară, Brexitul a produs efecte, au fost apoi pandemia, criza energetică, iată, avem un conflict în regiune. Și cu toate acestea, economia merge. Economia înseamnă companiile. Unele funcționează mai prost, altele funcționează mai bine. Acțiunea Zoom înainte de pandemie era foarte, foarte jos. În pandemie a explodat.

Pe de altă parte, agențiile de turism, hotelurile, stațiunile s-au închis complet. Astăzi încep să-și revină susținut.

Lumea și guvernele caută soluții ca viața să meargă înainte și să funcționeze. Și uite așa, dacă ne uităm din 2008 încoace, dar chiar și înainte, dacă observăm investițiile în acțiuni, ca să ne ducem înspre zona aceasta, constatăm că lucrurile merg bine în continuare.

Dacă erai expus pe acțiuni și investeai în mod constant sume mici, nu erai afectat de criza din 2008. Și dacă decideai să cumperi acțiuni și în în 2008 și în 2009 și 2010, 2011 astăzi înregistrai un plus consistent.

Avem singurul ETF din România pe care dacă-l luai acum 10 ani, valoarea unității de fond era 5 lei. Astăzi este peste 17 lei. Deci avem o creștere de peste 300% într-un deceniu. Acest randament a prins și pandemia, și ocuparea Crimeei. Acesta este un instrument listat, singurul ETF din România, care-ți să expunere pe indicele BET, cel mai important și cel mai reprezentativ indice al bursei din din România- compus din cele mai importante și cele mai lichide 20 de companii din România. Practic, cu o investiție pasivă, reușești să faci în 10 ani și 30% randament anual.

Nu există alte instrumente instrumente financiare cu o astfel de creștere, care să implice riscuri totuși scăzute. Avem un risc de volatilitate. Trebuie să admitem că în martie 2020, când a venit pandemia, am avut o scădere- dar am avut și o revenire. Ca să ne întoarcem la acea sută de lei pe care ne întrebam unde să o investim în 2008… Dacă cumpăram 100 de lei în fiecare lună acest ETF, prindeam și vârful din martie și scăderea din aprilie și prindeam bani pe toată curba aceea de creștere. Acesta este un lucru la care noi ne uităm cu foarte mare atenție și credem că am reușit să transferăm către potențialii investitori acest obicei de a încerca să investească sume mici în fiecare lună. Fiecare cât își permite.

Da, dar ține de educația financiară. Iar aici suntem pe ultimele locuri din Uniunea Europeană. Facem suficient pentru a-i învăța pe copii despre bani?

Statul face clar pași înainte. Cred că ar trebui să vorbească mai mult despre educație financiară în școală. Școala este singura structură care merge în toată România și care ajunge la toți copiii și adolescenții. Noi încercăm în cadrul Asociației Administratorilor de Fonduri să vorbim despre plasamente, randamente, fonduri de investiții. Mai multe asociații, bănci și companii fac acest lucru. ASF-ul, BNR-ul fac asta, dar niciunul nu ajunge în fiecare sală de clasă din țară. Cel mai mare reach îl ai prin intermediul școlii. Doar că ar trebui să înceapă să vorbească despre asta mai devreme și trebuie făcută în fiecare an. Despre economia pe care o învățam la liceu nu ne mai amintim multe lucuri.

Școala ar trebui să transforme către practică teoria care se predă la ore. Adică degeaba le vorbim copiilor de PIB, creșteri, scăderi, dacă nu le arătăm în practică cum funcționează. Nu o să perceapă și o să rămână o materie, o teorie care intră pe o ureche și este alta.

Există studii care relevă faptul că 9 studenți din 10 nu sunt conștienți de faptul că atunci când intră în câmpul muncii, au acces la Pilonul II, că au posibilitatea să aleagă la care fond doresc să se vireze contribuțiile.

Cât de importantă educația financiară, aplicat la ziua de azi? E important să învețe adultul de mâine diferența dintre a ține banii într-un depozit și a-i investi în fonduri?

Fără educație financiară nu înțelegi ce trebuie să facem când avem inflație, de exemplu.

Cu inflația pierzi bani în fiecare zi. Măsura de a economisi prin depozite pe termen lung, de un an, la dobândă fixă, pe perioadă de inflație, este o măsură greșită, pentru că îți adâncește pierderea.

În primul rând pentru că dobânzile la depozite nu sunt aliniate cu dobânzile de pe piață, iar în al doilea rând din cauza inflației propriu-zise, devalorizării.

În plus, tu nu poți să ieși din depozit fără penalități, pentru că ai mers pe acea perioadă lungă. Și dacă azi avem dobânzi de 3, 4 sau chiar 5 la sută, s-ar putea să constatăm în toamnă că avem dobânzi de peste 7 la sută sau chiar 8 la sută.

Când estimați că va avea România o piață matură de investiții în fonduri și cum se definește acest moment al maturității?

Să ai o piață matură înseamnă să ai mai mulți investitori în fonduri de investiții deschise. Am fost surprinși în mod plăcut când am văzut că la finalul lunii aprilie erau cu 4.000 de investitori mai mult decât în februarie. Iar această creștere a venit în timpuri incerte, cu conflict armat în regiune, când oamenii sunt mai rezervați. Un număr mai mare de investitori definește o piață care se îndreaptă spre maturitate, pentru că administratorii fondurilor de investiții sunt persoane active, care investesc aceste sume în economia reală, în bondurile companiilor cu acțiuni listate la bursă care își majorează capitalul social, în obligațiuni ale statului care are nevoie să se finanțeze, continuând cu produse derivate conținut și cu investiții în afara țării.

Ce mai fac administratorii? Înființează companii noi sau cumpără imobile. Există o lege a administratorilor de fonduri de investiții alternative care dă o larghețe investițională mai mare acestora. Noi și acești administratori care se dezvoltă din ce în ce mai mult în ultima vreme în ultima vreme venim cu soluții investiționale noi. Iată acel fond destinat polițiștilor, pompierilor și jandarmilor, care vine și cu o componentă de asigurare. Deci există fonduri sectoriale, fonduri pe agricultură, fonduri pe energie, există soluții care se pun pe masa investitorilor.

Ce ne lipsește? Mai avem de lucru la legislație?

Ne trebuie câțiva ani. Ne trebuie acea democratizare, sau europenizare a sistemului de vânzări. Acest sistem de vânzări pe cont global. Asta ne-ar conduce la un număr mai mare de investitori, iar o parte din banii depozitați în bănci s-ar muta în investiții în fonduri. Sigur că ne trebuie mai multe fonduri și asta va veni în consecință- un număr de investitori mai mare, având active mai mari mai mari, mai mulți administratori. Astăzi trebuie să recunoaștem că sunt doar 23 de administratori de fonduri în toată România, iar numărul de fonduri este undeva în jur de 130 fonduri deschise de investiții si fonduri alternative. Deci toate sunt într-un cerc. Cu cât banii din depozite merg către investiții, cu atât angrenajul acesta economic o să fie mai bun. Statul român a înțeles că trebuie să încurajeze, iată o măsură foarte bună, impozit de 1%, reținut la sursă după un an, sau 3 % dacă ții investiția mai investiția mai puțin de un an. Este o măsură care îi va aduce beneficii pe termen scurt- dacă investitorii fac exit, impozitul de 3% intră în bugetul statului în luna următoare, dar măsura îi va și convinge pe investitori să-și țină banii pe un an, ca să achite impozit de doar 1%. Aceste investiții vor produce randamente, care randamente se traduc în impozit pe dividende, în impozit pe profit pe care statul îl va încasa.

Ce vă propuneți să faceți pentru a comunica mai multe despre aceste tipuri de investiții?

Faptul că noi doi vorbim despre aceste teme este parte a unei comunicări integrate. Am ales zone și oameni din media non-financiare. Am vrut să mergem cu mesajele noastre către media de calitate, să povestim despre aceste produse care se adresează marii mase de oameni, nu unei elite numite fonduri de investiții. Avem relații deschise cu Autoritatea de Supraveghere Financiară la care mergem și transferăm din ceea ce dorește piața, din ceea ce doresc jucătorii, astfel încât să avem această vânzare pe cont global să avem o simplificare a cadrului legal secundar care să permită o flexibilizare mai mare a activității de zi cu zi.

Sigur, cu respectarea cadrului legal, care este unul european- astăzi România, fiind în Uniunea Europeană, respectă toate rigorile cadrului legal european, la care se adaugă cel românesc specific.

Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul de Finanțe, partidele politice, parlamentarii sunt partenerii noștri, aproape de noi, de asociație și de membrii noștri pentru că au înțeles cu toții că soluția este dezvoltarea acestei piețe, care este, practic și soluția de a încuraja investițiile în economia reală.

Horia Gusta este Președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România și a fost Președintele Consiliului Director Certinvest Societate de Administrare a Investițiilor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp