Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Despre contra-educația financiară. Pentru un alt fel de breaking news: „Nu vă panicați, volatilitatea este normală!”

Casă de schimb, curs de schimb

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Educația financiară este un capitol la care românii stau extrem de prost. Lipsa timp de decenii a acestei materii din curricula învățământului românesc produce consecințe severe în rândul populației adulte din România. În aceste condiții, implicarea sectorului privat în acest proces este de bun augur, în timp ce importante instituții ale statului pun și ele umărul, mai nou sub înaltul patronaj al președintelui României. Ce șanse au să reușească?

Singură șansă a reușitei este înțelegerea faptului că educația financiară a adulților se face nu doar în seminarii sau colocvii restrânse, ci ea trebuie făcută realmente într-o comunicare de masă, în care este esențial ca toți purtătorii de opinie și toate autoritățile să vorbească aceeași limba. Ce vreau să spun?

Degeaba oameni inimoși, voluntari animați de un crez, își vor dedică zeci și sute de ore din timpul lor pentru a face training în mici grupuri cu mii de oameni, dacă purtători importanți de opinie vor face contra-educație financiară pe marile ecrane în față a sute de mii și milioane de adulți. În astfel de condiții, marea educație financiară nu are absolut nicio șansă să răzbată, cu consecințe dramatice pentru sănătatea financiară a multor români.

Marea problema a „educației financiare” făcută seară la televizor în talkshow-uri este cultivarea la nivelul populației a unei idei false și periculoase: volatilitatea piețelor financiare este anormală, este chiar suspectă. De fapt, cel mai important curs care ar trebui să fie predat românilor este aceptarea volatilității, acceptarea și administrarea riscului. Pentru că mare problema a ignoranței în acest context este ușurința cu care frica și apoi panica se răspândesc la nivelul populației din motive uneori nejustificate. Iluzia stabilității creează așteptări nejustificate și neconfirmarea lor produce reacții emoționale puternice. Iar bulgărele de zăpadă al panicii poate dărâma orice sistem financiar din lume.

Marea problema a „educației financiare” făcută seară la televizor în talkshow-uri este cultivarea la nivelul populației a unei idei false și periculoase: volatilitatea piețelor financiare este anormală, este chiar suspectă. De fapt, cel mai important curs care ar trebui să fie predat românilor este aceptarea volatilității, acceptarea și administrarea riscului.

Radu Crăciun

Primul și probabil cel mai important exemplu este așteptarea privind stabilitatea cursului de schimb. Leul a fost în ultimele decenii cea mai stabilă moneda din regiune, iar autoritățile au motivat permanent cultivarea acestei stabilități prin așteptările populației. În realitate însă, nu s-a făcut mai nimic pentru a educa populația în sensul acceptării unei volatilități mai mari a cursului. Nu văd niciun motiv rațional pentru care polonezii, de exemplu, pot trăi foarte bine cu o volatilitatea mai mare a zlotului, pe când românii nu pot. Nu văd niciun motiv pentru care în Polonia toate prețurile sunt denominate în zloți, iar în România o parte din ele sunt prezentate în euro.

Întrebarea pe care mulți ar putea să și-o pună este „ok, și ce e rău în asta?” Ce e rău în faptul că am avut un curs de o stabilitate atipică? Răspunsul este că piețele financiare au o regulă de aur, pe care, din nou, mulți purtători de opinie nu o înțeleg: evitarea unui fenomen atât de normal precum volatilitatea are întotdeauna un cost. În cazul nostru, costul evitării volatilității cursului a fost volatilitatea semnificativ mai mare a dobânzilor pe termen scurt în România în comparație cu Polonia. În aceste condiții, costurile de finanțare din România în moneda locală au fost permanent mai mari decât cele din Polonia.

În privința volatilității cursului, atâta vreme cât orice mișcare mai accentuată a lui va fi tratată pe canalele publice de comunicare ca o tragedie sau un „breaking news”, voluntarii chemați să facă educație financiară nu vor avea nicio șansă. Astfel, până și mișcări nesemnificative de curs vor crește riscul formării de cozi la casele de schimb valutar.

Dar contra-educația financiară nu se rezumă doar la curs. Mulți români au decis să-și investească economiile în fonduri de investiții, în funcție de apetitul de risc. Unii au decis să investească în fonduri de obligațiuni, alții în fonduri de acțiuni. Și acestora ar fi trebuit să li se explice, din nou, că volatilitatea este o normalitate a piețelor financiare, că pierderile de moment sunt doar contabile și că ele devin „realizate” doar în momentul în care banii sunt scoși efectiv. Ar fi trebuit să li se explice că și prețul obligațiunilor fluctuează pe parcursul vieții lor până la maturitate și, deci, și fondurile de obligațiuni pe termen scurt pot fi volatile, însă au o stabilitate mai mare (risc mai scăzut) pe termen mediu și lung. Ar fi trebuit să li se explice că, în contextul actual, astfel de fluctuații nu sunt legate de faptul că cineva le fură banii sau este total incompetent și le ia comisioane într-un mod nemeritat, în final, ar fi trebuit să fie învățați să aibă răbdare.

Ar fi trebuit să li se explice că, în contextul actual, astfel de fluctuații nu sunt legate de faptul că cineva le fură banii sau este total incompetent și le ia comisioane într-un mod nemeritat, în final, ar fi trebuit să fie învățați să aibă răbdare.

Radu Crăciun

Lipsa unor astfel de mesaje, sau chiar prezența unora opuse, lipsa unei astfel de educații financiare făcute în ore de maximă audiență au făcut că, în ultimele luni, sume mari de bani să fie extrase din fondurile de investiții de toate tipurile de o populație panicată că își va pierde banii, de o populație care a fost „educată” că piețele financiare și investițiile lor trebuie să meargă într-o singură direcție. Tragic. Practic, și-au monetizat pierderile și au încetat să cumpere active într-un moment în care prețul lor e scăzut. Mai mult, o bună parte din banii respectivi s-au regăsit în consum, potențând și mai mult presiunile inflaționiste. Iată „beneficiile" conta-educației financiare.

Da, există un instrument care îi poate ține pe români departe de volatilitatea piețelor: depozitele bancare. Dar așa cum spuneam, evitarea volatilității, a riscului, are un cost. În perioada 2021-2023, veți pierde din cauza inflației o treime din valoarea reală a economiilor pe care le aveați în bănci la începutul acestei perioade…

Pentru evitarea problemelor semnalate mai sus, spre beneficiul populației, este esențial ca și cei care au acces la canale cu audiență maximă să oprească contra-educația financiară, să tragă în aceeași direcție cu miile de voluntari care fac educație pas cu pas, zi de zi „la firul ierbii”. Iar toți să spună răspicat „Volatilitatea este normală, nu va panicați!”. Altminteri, muncă voluntarilor va fi risipită, iar educația financiară a românilor, în pofida festivismului afișat, va rămâne un eșec.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnule autor , in primul rand va rog sa va stergeti la gura ca aveti ceva maro ( "în timp ce importante instituții ale statului pun și ele umărul, mai nou sub înaltul patronaj al președintelui României" - ca sa stii de ce esti maro la gurita).
    In al doilea rand vorbesti numai prostii. Volatilitatea nu ii buna si nici nu ar trebuii sa fie normala. Volatilitatea ii provocata in primul rand de institutile bancare si nu a adus nimic bun vreodata. Cand au inceput FED si BCE sa printeze bani fara vreo acoperire reala in economie , crezi ca nu sa stiu ca o sa urmeze inflantie si volatilitate? Sa fim seriosi , ca orice om cu putina educatie financiara a vazut asta de la o posta. Cresterea monetara fara o crestere direct proportionala in economia reala face dezastru. Ok , inteleg , folosesti politica monetara sa faci mici ajustari macroeconomice , dar nu poti sa finantezi statul direct prin printare de masa monetara.
    Si acum ce faci prin articolul asta ? Se dicteaza de sus ca trebuie sa ne pregatim petru o devalorizare a leului ca sa mai scada presiunea de pe BNR? Vorbesti de Polonia ca au avut o oarecare volatilitate la cursul de schimb si asta ar fi motivul ca au dobanzi scazute ? Tu te auzi ce idiotenii vorbesti? Dobanzile cresc si scad in functie de nevoia de finantare a bancilor , de masa monetara de pe piata. Daca BNR creste dobanda de referinta ( scoate bani de pe piata) , cresc si dobanzile , iar daca BNR scade dobanda de referinta , bancile se imprumuta mai mult , creste masa monetara si prin urmare scad si costurile de finantare. Cand incepe sa creasca BNR dobanda? Cand ii volatilitate in economie . Deci contrar a tot ce spui tu. Iar cea mai stabila moneta in zona , nu ii leul romaneasc ci ii leva bulgara care ii ancorata la euro. Iar costurile de finantare in moneda locala bulgara , leva, ii mult mai scazut decat cea poloneza si romaneasca tocmai pentru ca au o stabilitate si predictibilitate pe termen lung.
    • Like 0
    • @ Natalia Todorov
      Tot ce spune această doamna Natalia Todorov/Todorova este corect pe fondul problemei. Dar forma în care o spune ..., mie personal mi-a sugerat o totală lipsă de respect și multă aroganță.
      Dânsa face analiza dintr-un punct de vedere iar autorul din altul.
      Cu referire la educația financiară a cetățeanului român care s-a trezit peste noapte într-o nouă realitate socio-economică pe care nici măcar nu a sesizat-o până prin anul 2000-2005, cred că trebuie intervenit de urgență în speranța că generațiile imediat urmatoare să conștientizeze cum să facă față șocului la întâlnirea cu viața. Nu văd de ce în secolul 21 trebuie să obligăm copiii să piardă timp prețios cu ore de religie! Religia este o opțiune personală pe care oricine o poate exersa în cadrul activităților bisericești care oricum sunt puternic finanțate de la bugetul contribubililor. Deși Biserica Ortodoxă deține o cifră de afaceri imensă, de la lumânări până la afaceri cu energie, și care îi aduce venituri inestimabile, este inexplicabil de ce insistă să ciupească bani pe spinarea elevilor. Eu aș înlocui acele orele de religie cu Educație teoretică economico-financiară încă din clasa 7-8 de gimnaziu, continuat in anii de liceu unde să li se vorbeasca inclusiv despre cele 21 calități necesare unui lider - (Cele 21 de legi supreme ale liderului - John C. Maxwell)- indiferent de specializare și având ca finalitate un colocviu pentru care să se emită un certificat corespunzător. Fie unii elevi se vor orienta către studii economice de specialitate, fie alții vor putea să devină antreprenori.
      Salut activitatea judecătorului Cristi Danileț care,, care cu o mică echipă, de mulți ani face voluntar o activitate de inițiere a tinerilor din școli și licee în domeniul legislației, civismului, noțiuni juridice, etc. Elevii vor fi mai interesați decât de religie.
      În România nu există volativitate care afectează cetățenii numai cea asupra monedei. Există volativitatea locurilor de muncă, a sărăciei, a copiiilor excluși din sistemul educațional din motive obiective, a emigrației inteligenței subvenționată de contribuabilul român prin bugetul de stat. O țară europeană dezvoltată nu-și permite să specializeze studenți gratuit; ea stabileste un contract de împrumut a sumei care să acopere costul studiilor, sume pe care absolventul le returnează după angajare. Universitățile, interesate să-și recupereze creditele stabilesc constant relații cu entități economice unde studentii colaborează pe proiecte iar absolventii primesc recomandări pentru angajare. Deci treaba cu volativitatea monedei nu este rezolvabilă numai prin acțiuni financiare. Trebuie depistate cauze sistemice și corectate urgent.
      • Like 0
  • Dan I check icon
    @Autorul articolului, lucrați cumva pentru unul sau altul din ”fondurile” de investiție sau obligațiuni despre care ne povestiți în articol?
    Întreb pentru un prieten ;-)
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult