Apropierea de Capitală reprezintă un punct forte, dar nu a fost principalul argument pentru a face această investiție. Ce l-a motivat pe Marian Diaconu a fost mai degrabă pasiunea pentru clădirile vechi și procesul de restaurare, acesta fiind al treilea proiect de acest fel al antreprenorului.

Dacă te străduiești deja să colectezi selectiv gunoiul acasă sau la birou, cu gândul că astfel contribui la reducerea poluării, cel mai probabil știi și faptul că, de cele mai multe ori, acesta este ridicat de o singură mașină. În cel mai bun caz, deșeurile ajung în centrele de reciclare unde are loc o altă sortare și apoi intră efectiv în procesul de prelucrare în vederea reutilizării. De cele mai multe ori însă, lucrurile nu funcționează așa cum ar trebui.

Nu întotdeauna este nevoie de o idee originală pentru a începe un business, chiar dacă este vorba de un start-up tech. Și nu mereu țara din care provii este și cea mai potrivită piață în care să încerci să o valorifici. Pentru Bonapp.eco, start-up care la sfârșitul lui 2021 a lansat o aplicație prin care se comercializează alimente ce se apropie de termenul de expirare, faptul că nu exista concurență pe piața locală, precum și nevoia crescândă de a economisi și dorința de a adopta obiceiuri sustenabile a unui segment semnificativ de public, au fost mai importante.

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Cătălina Dobre și Bogdan Dudău au identificat aceste probleme în timpul discuțiilor cu oameni de HR și au dezvoltat un software prin care procesul de recrutare să devină mai eficient și să ocupe cât mai puțin timp.

„Cred că din cauza panicii generale, oamenii nu mai comandă mâncare din exterior. Astfel cum să explici că scazi într-un octombrie ploios față de august?”

Știa că românii nu citesc, dar pentru că ea are această pasiune, pe care și-a hrănit-o din plin în pandemie, s-a gândit că un astfel de business este o modalitate prin care îți poate aduce contribuția la încurajarea acestui obicei.

Arhitecta Oana Simionescu și echipa FOR, antreprenorii tech Valentin Mureșan și Adrian Erimescu, antreprenoarea socială Cristina Potra Mureșan și echipa Plai au investit 1,6 milioane de euro în centrul cultural independent FABER, care funcționează în fosta hală industrială din complexul Azur, din Timișoara.

Uneori nu e nevoie de o idee nouă pentru a porni o afacere. Și nici de găsirea unei soluții care să rezolve o problemă. Uneori sunt suficiente doar dorința de a avea un business și încăpățânarea de a-l transforma într-un succes.

„Cum să pun numele <Capra noastră> la bere, ce o să zică lumea? Aveam niște prejudecăți. Eu voiam să merg în zona numelor englezești, mai sofisticate”.