Dacă te străduiești deja să colectezi selectiv gunoiul acasă sau la birou, cu gândul că astfel contribui la reducerea poluării, cel mai probabil știi și faptul că, de cele mai multe ori, acesta este ridicat de o singură mașină. În cel mai bun caz, deșeurile ajung în centrele de reciclare unde are loc o altă sortare și apoi intră efectiv în procesul de prelucrare în vederea reutilizării. De cele mai multe ori însă, lucrurile nu funcționează așa cum ar trebui.
Iar dovezile sunt cât se poate de clare. În 2021, rata de reciclare din România a fost de 11,3%, în scădere față de 2020, când s-a raportat aproape 12%. Și asta în condițiile în care, până în 2025, România ar trebui să ajungă la 55% potrivit standardelor impuse de UE. Printre țările europene, un rezultat mai slab mai are doar Malta (6,4%). Cele mai mari rate de reciclare sunt înregistrate de Germania (67,6%), Slovenia 57,8% și Austria(57,7%). Cauzele pentru rata slabă de reciclare din România sunt multiple, dar una dintre ele o reprezintă felul în care este ridicat gunoiul precolectat selectiv.
„Firmele clasice vin cu o singură mașină, iar dacă vin cu mașini ca să ridice fracție uscată și fracție umedă, le duc la centre de sortare unde, chiar dacă le duci separat, de obicei se contaminează, pentru că până ajung pe acea rampă, sunt trântite unele pe celelalte (...) Există centre de reciclare care își fac treaba bine, dar care ajung să importe deșeuri din străinătate, din țări precum Germania, de exemplu, pentru că noi nu putem furniza o cantitate constantă de deșeuri. Iar pentru ca astfel de centre să-și continue activitatea, au nevoie de cantități mari, pe care firmele clasice de colectare și sistemul actual nu le pot furniza”, spune Cristiana Voiculescu, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București.
Soluția pe care o propune împreună cu colega sa Maria Drăgulescu este Reciclon, un start-up care are ca obiectiv să eficientizeze colectarea selectivă a deșeurilor prin intermediul unei platforme.
O idee business derivată dintr-un proiect de clasa a IX-a
Generația din care fac parte și Maria și Cristiana este mult mai sensibilă la problemele de mediu și, dincolo de conștientizare, este încurajată și sprijinită să vină și cu soluții. Cele două liceene, care își doresc să-și continue studiile în România, și-au înființat anul trecut un ONG prin intermediul căruia să organizeze evenimente pentru copii și adolescenți, în cadrul cărora să popularizeze ideea de reciclare și sustenabilitate. Asta ca să continue un proiect început pe final de clasa a IX-a, alături de profesoara lor de chimie.
„La început aveam o platformă educativă adresată școlilor, prin intermediul căreia copiii aveau acces la educația verde prin niște mici provocări, mici joculețe care puteau fi făcute atât acasă, cât și la școală, în grup sau individual. La hackathon-ul unde a luat efectiv naștere ideea actuală, am fost întrebate de partea de monetizare a platformei respective. Și atunci am decis să schimbăm puțin direcția și să oferim un serviciu, pe care l-am dezvoltat prin diferite concursuri și acceleratoare. Așa am ajuns la ideea de business, pentru că ne-am gândit că ne e mai ușor să pornim cu amândouă odată și, practic, să închidem bucla: facem educație, oferim un serviciu și avem și rezultatul final”, a explicat Cristiana.
Investiție necesară: 120.000 de euro
Ideea de business o reprezintă dezvoltarea unei platforme prin care poți comanda o mașină care să vină să ridice gunoiul colectat selectiv direct de la ușă. Aceasta este practic cea mai eficientă metodă prin care poți reduce cantitatea de gunoi care ajunge la gropi, și prin care poți face reciclarea mai profitabilă. Pentru că deșeurile nu se mai contaminează și sunt mai ușor de sortat în centrele specializate.
„La început vom avea doar componenta B2B. Firmele vor putea face comandă de un curier, care va ridica deșeurile precolectate direct de la ușă, la data și ora indicate în solicitare, și le va transporta direct către centre de reciclare partenere sau fabrici. Asta înseamnă că nu mai ajung la centre de sortare și gropi de gunoi, unde se pierde trasabilitatea”, explică Maria.
În plus, platforma va putea genera informații și date statistice, pe care firmele le vor putea folosi pentru a respecta obligativitatea de a raporta cantitatea de deșeuri ridicate și reciclate.
Serviciul va fi disponibil inițial doar în București, unde sunt și cele mai multe centre de reciclare, cu plată per ridicare – 8 lei/sac sau pe bază de abonament. Gunoiul va fi ridicat de mașini electrice sau hibrid, cu 4 compartimente pentru fiecare tip de deșeu. Pentru asta, fetele au un parteneriat cu cea mai mare flotă de mașini electrice pentru leasing operațional.
Pentru achiziția mașinilor, dezvoltarea platformei și toate costurile de operare din primul an este nevoie de o investiție de 120.000 de euro, pe care fetele sunt optimiste că o vor primi în curând. Astfel, speră că într-un an vor fi active în tot Bucureștiul, iar într-un an și jumătate să înceapă să se extindă la nivel național.
Se bazează pe faptul că au deja o listă de business-uri care s-au arătat interesate de serviciul pe care l-ar putea oferi, de la cafenele și pensiuni, până la lanțuri hoteliere și restaurante, dar mai ales pe faptul că sunt hotărâte să acționeze pentru schimbarea despre care, de cele mai multe ori, doar se vorbește.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
2. Isteria CO2-liştilor este o expresie a aceluiaş itopism, deşi cu icnete diferite.
3. Singurele deşeuri umede care ar beneficia omenirii prin reciclare pe termen scurt ar fi politrucii de pretutindeni. În ţările "fără de lege" precum găsim din belşug şi pe la noi.
Cat despre reciclare... Reciclam ca sa ce? Lumea nu mai tine pasul cu plasticul adunat, sa il poata recicla. Sunt munți de deseuri, tone si tone, stivuite frumos pentru care pur si simplu nu avem capacitatea necesara de reciclare. Si "noi" nu inseamna Romania, ci e o problema globală.
https://theconversation.com/plastic-recycling-is-failing-heres-how-the-world-must-respond-206338
- Și la supermarketuri pot fi cumpărate fructe și legume fără niciun ambalaj sau pot fi puse în săculeți aduși de acasă, tarați la cântar; ce se întâmplă cu toate celelalte produse care nu pot fi cumpărate fără ambalaj?
- Btw, m-a amuzat textul cu moralitatea de a cumpăra de la micul producător local, când se știe că în piață aproape toate produsele sunt aduse cu TIR-ul și cu vaporul de-afară. Micul producător local își vinde legumele și fructele pe marginea șoselei.
- Nu mai ținem pasul cu reciclarea? Articolul relevă tocmai faptul că marii procesatori de deșeuri reciclabile au nevoie de volume foarte mari pentru operare eficientă. Poate nu știți, dar în industria auto, ca să dau doar un exemplu, dintr-un autovehicul nou mai puțin de 25% sunt materii prime noi, restul sunt obținute din deșeuri reciclate. S-a ajuns chiar la 10-15% materii prime noi per autovehicul nou. Asta, pentru mașinile clasice. Nu este cazul și pentru așa-zisele mașini verzi (electrice), ale căror baterii nu se reciclează sau se reciclează max. 10%.
Cât despre munții de deșeuri, aceștia nu ar fi atât de înalți dacă nu s-ar arunca totul la groapa de gunoi și colectarea, transportul și reciclarea s-ar face selectiv. Dar asta ar trebui să fie o chestiune atât de educație cât și de acțiune a autorităților publice locale.
Cat priveste marfa piețelor, aveți dreptate. Dar sunt si producători, totusi. Am vazut la Matache bătrânici cu palmele crăpate si innegrite. Afacere de familie, sere întreținute in special de cei tineri, iar bătrânii merg la piață. Am luat la ocazie o femeie din zona Lunguletu, care se trezea la 4 dimineața ca sa fie in piața Moghioros la ora 8. Seara se întorcea acasa, la cules pentru marfa de a doua zi.
Și cu plasticul aveți dreptate. E greu de reciclat, pentru că nu orice tip de plastic se poate recicla eficient.