Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Nu este suficient să ții niște frigidere în priză și să servești clienții”. Pe ce mizează prăvălia 13 Bis cu dichis pentru eficientizarea business-ului. Republica antreprenorilor

13 Bis

Prăvăliile sau băcăniile de cartier au devenit un fenomen în ultimii ani, cel puțin în București. Le întâlnești în general pe marile bulevarde și arterele mai circulate, dar și în localitățile din imediata apropiere a Capitalei. În astfel de locuri găsești o gamă variată de produse locale, de la mezeluri, brânzeturi și pâine, până la fructe și legume de sezon sau conservate în diverse forme. Dar pentru ca o astfel de afacere să devină cu adevărat profitabilă, trebuie să iasă din zona de distribuție.

Sau cel puțin asta cred fondatorii prăvăliei 13 Bis cu dichis din Popești-Leordeni, care au pornit business-ul în 2016, comercializând produse alimentare din Bucovina, iar după aproximativ 2 ani au schimbat strategia.

„Nu este suficient să ții niște frigidere în priză și să servești clienții. Pentru că ai pierderi și un adaos comercial mic, iar profitabilitatea este una scăzută. Cel mai eficient este să faci ceva cu acele produse. De aici ideea de a face ceva cu materia primă pe care o avem la vânzare. Astfel, pe lângă produsele ca atare, pregătim și mâncare gătită, dar și dulciuri (...)”, spune Natalia Cuznetova, managerul general. 

Practic este aceeași strategie pe care o aplică și marile magazine prin zona de food court și care asigură atât reducerea semnificativă a pierderilor, cât și un câștig mai mare. Și asta pentru că într-un magazin de tip băcănie adaosul comercial este undeva între 30 și 35%, în timp ce dacă valorifici produsele, acesta poate depăși 100%.

În portofoliul prăvăliei se regăsesc produse de carmangerie și măcelărie, lactate și brânzeturi, legume, fructe și produse de băcănie de uz general, dar aproximativ 70% din vânzări sunt generate de mâncarea gătită, produsele de patiserie și cofetărie.

Prăvălia, un business construit în jurul unei comunități

Prăvălia 13 bis cu dichis este situată în vecinătatea unor magazine de proximitate cum sunt Lidl, MegaImage și Shop&Go, la parterul unui ansamblu rezidențial. Dar asta nu înseamnă neapărat un dezavantaj.

Oamenii care merg să-și facă cumpărăturile aproape zilnic în magazinele de rețea, ajung să intre și în prăvălie atunci când vor alt tip de produse și vor să se bucure de o altfel de interacțiune socială. Pentru că în supermarketuri totul este pe repede înainte, pe când într-o prăvălie lucrurile se întâmplă într-un ritm mai firesc.

„La supermarket mergi în fiecare zi, iar în prăvălie poți să ajungi o dată pe săptămână. Avem probabil 10% din fluxul unui supermarket, dar valoarea cumpărăturilor este mai mare, astfel că bonul mediu ajunge la 100 de lei. (…) În prăvălie nu vii pentru un coș de cumpărături standard și nici să-ți faci aprovizionarea, ci pentru că vrei ceva mai bun sau diferit.

În plus, aici lucrurile nu se mișcă așa de repede, pentru că scopul nostru nu este să scăpăm de clienți. Avem o altfel de interacțiune cu ei. Îi știm aproape pe toți pe nume și ne salutăm și atunci când ne întâlnim în afara magazinului. Știm când cineva pleacă sau vine în cartier”, spune Natalia.

Clienții prăvăliei sunt în mare parte cei care locuiesc în zonă, dar și cei care lucrează acolo. Mulți dintre ei iau prânzul aici sau își comandă mâncare pentru acasă. S-au obișnuit cu ideea că nu găsesc în fiecare zi aceleași preparate și nu au o problemă cu lipsa standardizării. Meniul este afișat la începutul fiecărei zilei și publicat de pagina de Facebook.       


„Când le spui celor apropiați că vrei să începi un business, toți văd numai piedicile și eșecul”

Antreprenoriatul nu ține neapărat de o idee inovativă, de o pasiune sau de experiența acumulată într-un anumit domeniu. Pentru fondatorii prăvăliei 13 bis, antreprenoriatul este o formă de a-și desfășura activitatea într-un mediu mai restrâns, alternativa la statutul de angajat.

Cu toate acestea, pentru a porni și dezvolta un business e nevoie de mai multă automotivare, intuiție și inventivitate decât atunci când ești angajat și, de cele mai multe ori, te limitezi la a face ceea ce ți se spune sau ce scrie în fișa postului.

„Când le spui celor apropiați că vrei să începi un business, toți văd numai eventualele piedici și eșecul. Cei mai mulți îți spun că e greu și nu o să reușești, pentru că au mai încercat și alții. Tocmai de aceea e nevoie să te automotivezi. Noi am început acest business și din curiozitatea de a vedea dacă putem face acest lucru, dacă ne iese ceva ce nu am mai făcut niciodată într-un domeniu în care nu aveam niciun fel de experiență. Dar pentru a merge mai departe a fost nevoie să ne reinventăm și să venim mereu cu ceva nou”, spune Natalia.

Au pornit de la ideea de a comercializa alimente care nu se găseau în magazinele mari și au început colaborarea cu o asociație de producători locali din Bucovina, care furniza toate produsele. Apoi s-au extins și în alte zone și au diversificat gama de produse. Dar pentru că proveniența mărfii nu era neapărat relevantă pentru clienții lor, au regândit strategia și au început să ofere și mâncare gătită și preparate de cofetărie. Ceea ce a presupus mutarea într-un spațiu mai mare, în 2018.

În timpul pandemiei au început și livrările la domiciliu, ceea ce a presupus achiziționarea unei mașini, în condițiile în care comisioanele aplicațiilor erau prea mari. Și tot atunci au venit și un concept nou: platourile pentru evenimente restrânse de 10-15 persoane.

Planurile de viitor nu vizează deschiderea unui alte locații fizice, ci extinderea în zona online prin dezvoltarea unui site de preluare a comenzilor, în special pentru mâncare.  

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? Curaj, capacitatea de a te automotiva, intuiție și inventivitate.

Ce îți trebuie să pentru a deveni antreprenor în România? Nu cred că e nevoie de ceva în plus. În România există încă această dorință de experimentare în ceea ce privește antreprenoriatul. Nu prea ai de unde să înveți și atunci trebuie să încerci și să muncești.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? Nu, dar e întotdeauna un plan B în cazul în care nu merge. Nu a fost nicio situație în care să zic că închidem, dar a fost o posibilitate pe care nu am ignorat-o. Pentru că există acest risc.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? Sentimentul asta e constant.

Ce este antreprenorul? Cel care găsește o formă individuală de a lucra. E o opțiune personală de a-ți desfășura activitatea într-un mediu mai restrâns, pe cont propriu, pe care o poți prefera în locul statutului de angajat.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția inițială: N/A

Număr de angajați: 6

Timp de recuperare a investiției: 3 ani

Cifra de afaceri 2020: 250.000 de euro

Profit 2020: 14.500 de euro

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult