În Franța, două din 10 telefoane mobile vândute sunt recondiționate. Spre deosebire de un dispozitiv second-hand, unul recondiționat este din punct de vedere tehnologic similar cu unul nou pentru că trece printr-un proces de verificare și înlocuire a componentelor care nu mai funcționează. Diferența este dată pe de o parte de preț, care poate fi și cu până la 50% mai mic, iar pe de altă parte de amprenta de carbon: 70-90 de kilograme de dioxid de carbon produse pentru un dispozitiv nou versus 8-12 kilograme pentru unul recondiționat.
Chiar dacă pentru moment nu există cifre, trendul din Vest începe să prindă contur și în România, alimentat de conștientizarea necesității utilizării inteligente a resurselor, de eforturile legislative ale Uniunii Europene, dar și de apariția unor jucători pe piața locală care să livreze astfel de servicii, așa cum este și Klap.ro.
„Produsele recondiționate sunt puțin înțelese acum. Oamenii se gândesc că sunt stricate sau utilizate, dar în realitate produsul este mult mai avansat tehnologic decât cel second-hand și are beneficiile unuia nou. Încercăm să promovăm și noi în țară acest curent al economiei circulare.
Motivația clienților este în primul rând cea financiară. De exemplu, dacă ai un buget limitat la 2.000 de lei, îți poți cumpăra un telefon nou cu performanțe medii sau un telefon de top recondiționat, care a avut lansarea acum 1-2 ani, dar care în continuare din punctul de vedere al specificațiilor este mai bun decât telefonul nou pe care ți-l permiți. Dacă modelul tău preferat costă acum 7.000 de lei, anul viitor îl vei putea lua recondiționat la 3.500 -4.000 de lei.
Și companiile din România încep să fie tot mai deschise în adoptarea acestui concept de economie circulară. Cele mai curajoase sunt cele unde există influențe din afara țării sau cele ale tinerilor antreprenori care sunt la curent și înțeleg că fiecare gest de genul acesta, al fiecăruia dintre noi, fie că vorbim de recondiționarea dispozitivelor sau de reciclarea plasticului, poate ajuta”, spune Cristian David, fondator și CEO Klap.
Durata de viață a unui telefon este de 5-7 ani. Patru din zece români îl schimbă la 2-3 ani
Un studiu al Asociaţiei Environ, realizat de Reveal Marketing Research, arată că 38% dintre români își schimbă telefonul la 2-3 ani, un comportament de consum format în bună măsură de operatorii de telefonie mobilă și retaileri.
„Abonamentul se schimbă la 2 ani și cumva ai fost învățat să îți schimbi și telefonul în momentul în care îți schimbi abonamentul sau ți-l reînnoiești. Durata de viață a dispozitivului se poate întinde până la 5-7 ani, dacă a fost bine manufacturat, e întrebuințat cum trebuie și, mai ales, dacă e și recondiționat”, spune David.
Cel mai des întâlnite probleme în cazul telefoanelor mobile sunt legate de acumulator, software, cască și microfon, display, capac și rame. În ceea ce privește laptopurile, care sunt înlocuite, în medie, odată la 5-6 ani, cele mai dese intervenții în procesul de recondiționare se fac la carcasă, porturi, acumulator, balamale și display.
„Dacă ai un dispozitiv vechi, pe care nu-l mai utilizezi, îl poți valorifica. După ce ai plasat comanda la noi pe site și completezi chestionarul, știi exact suma pe care o vei primi. Și sunt trei variante: vânzare instant în care noi plătim valoarea dispozitivului, vânzare de tip extins în care încercăm vânzarea la un preț mai bun pe o perioadă de 30 de zile, sau primești un voucher pe care îl poți folosi pentru cumpărarea altui dispozitiv. Prețul pe care îl obții depinde de momentul în care ai făcut achiziția. Dacă ești foarte aproape, poți recupera ușor 70% din valoarea lui, poate chiar mai mult în funcție de starea în care se află. În general, prețul nu scade cu mai mult de 50-60%. Încercăm recondiționarea pe cât de mult posibil astfel încât fiecare dispozitiv să ajungă să fie refolosit. În cazul în care dispozitivul nu poate fi salvat din diverse motive, ne asigurăm că este reciclat corespunzător”, explică David.
Model de business reinterpretat în pandemie
Cu o experiență de peste 15 ani în domeniul telecomunicațiilor și al tehnologiei, Cristian David și-a început propria afacere de distribuție IT în 2019 și se adresa inițial numai companiilor. Pandemia și problemele pe care le-a adus în ceea ce privește producția și livrările, l-au pus în situația de a regândi modelul de business.
„Când am început să rămânem fără stocuri, am început să căutăm alternative ca să satisfacem cererea crescută. Astfel, ne-am îndreptat atenția către dispozitive care erau deja în piață, dar nu erau valorificate. Atunci am văzut că există un business serios pe zona de recondiționate și am început să dezvoltăm capacități pentru asta. Inițial, ne-am axat pe companii și am vândut către parteneri din afara țării care știau despre ce este vorba și cumpărau loturi mari de dispozitive. Ei adresau un segment de e-commerce pe diferite marketplace-uri și atunci am dezvoltat și noi un site prin intermediul căruia să abordăm segmentul rezidențial. Am cumpărat stații de lucru, bancuri de probă, am investit în zona de verificare software și ne-am tot diversificat portofoliul astfel încât astăzi am ajuns la 19 branduri.
În fiecare an am adus ceva nou. Am dezvoltat modelul de business, am deschis site-ul de e-commerce, module de trading prin care îți poți vinde telefonul direct sau laptopul direct pe site. Aspectul pe care ne-am concentrat cel mai mult în ultima perioadă a fost interacțiunea cu companiile și am deschis o secțiune pentru business. Pe lângă produse, oferim și servicii precum închirierea de dispozitive sau achiziție în leasing și service”, spune Cristian David.
Dreptul de a repara
Comisia Europeană a propus în această primăvară un set de măsuri care vin să sprijine consumatorii să-și repare bunurile înainte de a le înlocui, atât în perioada de garanție legală, cât și după aceea, măsuri prin care se impun diverse obligații producătorilor. Demersul face parte din noul plan de acțiune pentru economie circulară, unul dintre elementele de bază ale agendei pentru creștere sustenabilă.
Și dincolo de cadrul legislativ, interesul consumatorilor pentru recondiționare e tot mai mare, atât la nivelul persoanelor fizice, cât și al companiilor.
„Chiar dacă a pornit în pandemie, trendul s-a menținut și este unul ascendent din aceleași două considerente: financiar, pentru că produsele sunt mai accesibile, dar și pentru că oamenii încep să pună preț pe componenta de sustenabilitate. Și va fi în continuare pe creștere. (…)
În Franța a început în 2013-2014, iar eu cred că vom vorbi de procentaje similare în 4-5 ani, și în România. Și cu siguranță zona de notorietate se va extinde de la publicul larg și companii și la instituțiile statului, pentru că o școală sau un spital, de exemplu, nu trebuie să folosească neapărat numai tehnologie nouă”, spune Cristian David.
Fișă de business. Subiectiv
Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? O idee îndrăzneață, în care crezi și care te pasionează, un plan de afaceri și resurse financiare.
Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? Ai nevoie de aceleași lucruri, precum și de o înțelegere a legislației și a reglementărilor locale, acces la finanțare și posibil sprijin din partea unor organizații locale pentru antreprenori.
A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? Da, dar pasiunea pentru ceea ce fac și echipa mea m-au motivat să continui și să depășesc acele momente.
Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? De obicei, momentul de "Aha!" vine atunci când clienții încep să aprecieze produsul sau serviciul oferit, când cifra de afaceri crește constant și când echipa se simte mândră și motivată de ceea ce construiește.
Ce este antreprenorul? Un vizionar, un inovator și un lider. Este cineva care își asumă riscul de a crea ceva nou și care lucrează neobosit pentru a transforma o idee într-o afacere de succes.
Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.