Foto: Inquam Photos/ George Călin
Ce a făcut marți guvernul Ciolacu este caz de manual în ceea ce privește diversiunea.
În timp ce coaliția de la Palatul Victoria se pregătea să-și asume răspunderea în Parlament pe pachetul de măsuri privind „oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii și asigurarea echității fiscale în România”, în spațiul public au explodat două subiecte care i-au înfuriat, pe bună dreptate, pe cetățeni.
Pe de o parte, printre politicieni și jurnaliști a început să circule o hârtie cu așa-zise amendamente aduse proiectului guvernamental, printre care figura și unul care ar fi desființat practic Pilonul II de pensii private.
Reacțiile nu au întârziat să apară, Asociația pentru Pensiile administrate Privat emițând un comunicat în care a precizat că desființarea Pilonului II ar lăsa 8 milioane de români în incertitudine în privința viitorului.
Firește, lista oficială cu amendamentele depuse de grupurile PNL-PSD la proiectul de lege privind măsurile fiscale și de reducere a cheltuielilor bugetare nu a cuprins niciun amendament care propunea ca Pilonul 2 de pensii să fie opțional.
Pe de altă parte, Federația Patronatelor din Turismul Românesc a propus ca românii care merg în vacanță în străinătate să poată plăti o taxă de un euro, în afara taxei aplicate de unele țări de destinație. Contactat de presă, Dragoș Răducan, președintele FPTR, a declarat că s-a plecat de la „modelul de succes al Turciei” și că se ia în calcul să fie taxați și turiștii care își fac vacanța pe cont propriu, nu prin agenții de turism.
Firește, această federație nu reprezintă interesele majorității patronatelor din turism. De altfel, Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România, a transmis că agențiile de turism nu au fost consultate.
Însă această federație, pentru că are termenul de „patronate” în titlu, a fost suficientă pentru a fi folosită de cineva din cel mai înalt eșalon politic al țării pentru a genera cea mai importantă dezbatere a zilei.
Astfel, guvernul Ciolacu a beneficiat de inflamarea populației pe teme false, situația generală având ca scop mutarea atenției în altă parte.
Cât despre ce s-a întâmplat în Parlament, pe lângă zbaterile în zadar ale opoziției, discursul premierului Ciolacu a fost unul pentru electoratul dur al PSD, cel care crede în ceea ce spune tătucul din Kiseleff nr. 10 și de la Palatul Victoria.
Mai mult, discursul lui Ciolacu a avut și el o urmă de diversiune care să-l ajute în următoarea perioadă, pentru că a fost plin de elemente polarizante care nu fac altceva decât să satisfacă resentimentele sociale. Problema este că atât timp cât va exista o polarizare mare și artificii pentru distragerea atenției, PSD are cale liberă pentru a-și crea strategia electorală pe care să o pună în aplicare în 2024.
Ziua de ieri ar trebui să fie o lecție despre cum nu trebuie să mergem pe fentă, ci să ne uităm în direcția opusă acesteia, acolo unde sunt adevăratele butoane care controlează intensitatea și tonul dezbaterii din spațiul public.
Dacă nu suntem atenți și ne lăsăm conduși de emoție, data viitoare vom fi din nou purtătorii de drapel al unor dezbateri create în mod artificial tocmai pentru ca publicul să-și mute atenția de la temele care ard cel mai tare în acel moment.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Darius Bogdan Vâlcov - 14 decembrie 2014 - 15 martie 2015
Victor Ponta - 15 martie 2015 - 30 martie 2015 (interimar)
Eugen Teodorovici - 30 martie 2015 - 17 noiembrie 2015
Anca Paliu Dragu — 17 noiembrie 2015 - 4 ianuarie 2017
Viorel Ștefan — 4 ianuarie 2017 - 29 iunie 2017
Ionuț Mișa — 29 iunie 2017 - 29 ianuarie 2018
Eugen Teodorovici — 29 ianuarie 2018 - 4 noiembrie 2019
Florin Cîțu — 4 noiembrie 2019 - 23 decembrie 2020
Alexandru Nazare - 23 decembrie 2020 - 8 iulie 2021
Florin Cîțu - 8 iulie 2021 - 18 august 2021 (interimar)
Dan Vîlceanu - 18 august 2021 - 25 noiembrie 2021[1]
Adrian Câciu - 25 noiembrie 2021 - 15 iunie 2023
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_mini%C8%99trilor_rom%C3%A2ni_de_finan%C8%9Be
Varujan Vosganian (21 decembrie 2012 - 7 octombrie 2013)
Andrei Gerea (17 octombrie 2013 - 5 martie 2014)
Constantin Niță (5 martie 2014-16 decembrie 2014)
Mihai Tudose (16 decembrie 2014-17 noiembrie 2015)
Costin Borc din (17 noiembrie 2015-4 ianuarie 2017)
Alexandru Petrescu din (4 ianuarie 2017-23 februarie 2017)
Mihai Tudose din (23 februarie 2017-29 iunie 2017)
Mihai Fifor din (29 iunie 2017-12 septembrie 2017)
Gheorghe Șimon din (12 septembrie 2017-16 ianuarie 2018)
Dănuț Andrușcă din (29 ianuarie 2018-20 noiembrie 2018)
Niculae Bădălău din (20 noiembrie 2018 - 4 noiembrie 2019)
Virgil-Daniel Popescu (4 noiembrie - 23 decembrie 2020)
Claudiu Năsui (23 decembrie 2020 - 6 septembrie 2021)
Virgil-Daniel Popescu (6 septembrie 2021 - 25 noiembrie 2021) ad interim
Florin Spătaru (25 noiembrie 2021 - în funcție)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Economiei,_Antreprenoriatului_%C8%99i_Turismului_(Rom%C3%A2nia)
De remarcat viteza cu care s-au schimbat.
Mai stiati ca am avut fel si fel de ministere, comasari, departajari, despartiri si inglobari, cu tot felul de ministri?:
Miniștri ai comerțului
Miniștri ai industriei
Miniștri ai industriei și comerțului
Miniștri ai economiei și comerțului
Miniștri ai economiei și finantelor
Miniștri ai Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
Acum, de la atatea materii cenusii la ce ne puteam astepta? E de ras ca inca incercati sa analizati partide, doctrine, antreprenori, taxe, impozite, vile, limuzine si piscine – Tra-li-lu-la etc. Ca stanga, ca dreapta, ca liberalism, ca socialism, ca capitalism (cacofonia nu e intamplatoare). Singurul lucru de analizat este doctrina comunista in care ne zbatem si acum si unde vom ramane pe mai departe. Capitalismul nostru original, de cumetrie este in fapt comunismul cu fata umana al FSN-ului si a tot ce a urmat de atunci incoace.
Totul e o balaceala in troaca unei economii vraiste, a unei legislatii incalcita, facuta pe genunchi, in care citesti si recitesti legile pana innebunesti si tot nu intelegi mare lucru. Cu completarile si modificarile ulterioare – cand citesc singtama asta mi se face putin rau.
Francejii, care au adus si in Ro, precum in tarile africane francofone, tichetele de masa, vacanta, etc., obtin niste beneficii importante canalizand banii/mita electorala, intre buget/guvern si angajatii la stat (comisioane de la emitent si de la beneficiar (magazine, hoteluri, pensiuni, cantine, etc). O alta mafie, ce capuseaza bugetul si companiile private. Firesc ar fi sa existe prime de vacanta si nu tichete. Cit despre tichetele de masa ce se dau cu valoare zilnica sunt folosite si pentru alt tip de achizitii, nu numai alimente. In final, ele sunt taxate de stat (care este si emitent) precum si de companiile emitente de tichete. In politie si armata, exista asa numita "norma de masa". Poate fi aplicata si in sistem! Crede cineva ca firmele emitente de tichete sunt firme de mecenat? Sunt multinationale (majoritatea) , interfete intre stat si beneficiari, ce obtin venituri foarte mari si sigure din aceste asa numite servicii. De fapt ele isi fac loby in sistemul bugetar, guvernamental si sindical pentru a obtine mari beneficii financiare
Lucrati cumva pentru aceste companii?
Nu ar fi mai bine ca stimulentele, care oricum sunt fiscalizate, sa intre direct ca venit si in felul acesta sa intre in calculul pensiei ca o retributie si ar fi corect? Am calatorit si cercetat oferte de munca in Europa si nicaieri nu am vazut, "oferim un salariu de xxxx si tichete de masa"!
Si inca ceva, aceste tichete sunt "specifice" pentru angajatii din slujba statului, nu pentru cei angajati in companiile private care tin in spinare pe cei mentionati anterior. In fapt fiecare angajat la privat plateste o mica parte din tichetele celor de la stat pentru ca statul le ofera acestora tichetele. In Ro statul nu produce, el plateste in continuare ajutoare de salvare, mineritului, termocentralelor pe carbune, procese pierdute de companiile statului si marile delapidari, etc.
Nu sunt adeptul acestor tichete, dar sa stiti ca sunt si anumite firme particulare care folosesc aceste tichete de vacanta sau cadou tocmai pentru facilitatile fiscale din spate.
Referitor la tichetele de masa sunt mai multe tari in Europa care emit tichete de masa. Din ce tin eu minte sunt UK, Franta, Belgia, Italia, Austria parca si intr-adevar sunt cam acelelasi companii care le ofera. Acestea sunt in general oferite atunci cand institutia sau compania nu poate sa ofere o masa calda.
P.S. Nu lucrez la o astfel de companie.
1.Bonus de performanță
2.Pensie privată
3.Asigurare de viată/accidente
3.Discounturi la retaileri
4.Abonament servicii medicale/spitale și policlinici private
5.Tichete de masă
6.Laptop, telefon și mașină de serviciu
7.Traininguri de specializare plătite de firmă
și e vorba de un post în vânzări care nu e de conducere. Acum făcând un raport între un job la stat și unul la privat ( de studii superioare) care are mai multe beneficii? Comparând cu cei 1450 lei tichetul de vacanță care spre uimirea multora nu a fost acordat la presiunile sindicale din sectorul public ci mai degrabă la presiunile asociațiilor de profil din HORECA care sunt de fapt principalii beneficiari. Pe urmă să nu uităm că și multe firme private oferă astfel de stimulente ( unele tichete de vacanță , altele prime de concediu sau de sărbători) care sunt utilizate pentru stimularea personalului. Spre deosebire de stimulentele financiare din sectorul privat care au ca scop păstrarea personalului in firma respectivă și în beneficiul salariatului , tichetele de vacanță sunt orientate mai degrabă spre dezvoltarea turismului intern ( în întregime privat). Primele de vacanță care predomină în sectorul privat sunt folosite în general de beneficiari în afara țării la libera opțiune a salariatului respectiv și sunt purtătoare de rețineri la sursă (CAS, CASS, șomaj, impozit) deoarece este o plată de natură salarială. Deci salariatul respectiv rămâne în mână cu un net mult mai mic de aia firmele private oferă prime de vacanță mai mari. Bugetarii ( cu excepția demnitarilor) nu primesc asemenea prime și singurul lor avantaj e că pentru tichete se plătește doar impozitul de 10 % dar sunt resticționate la utilizare doar în România. Deci ele sunt orientate mai degrabă către firmele din turismul local decât spre bugetari.
In acelasi timp sa nu uitam si rolul mediei in diversiuni, atat cele partizane cu partidele - prin urmare au publicat in urma unui ordin pe unitate - iar altele ca trebuie sa faca trafic.
Cu fenta sau fara fenta, cu diversiune sau fara diversiune, romanii au ramas si vor ramane acelasi popor care in ciuda sanselor pe care le-a avut in istorie, meritate sau nu, nu au fost in stare sa voteze alesi si sa isi cladeasca o natie care sa reprezinte ceva in istoria omenirii. Fiecare popor isi merita conducatorii...
Căci, dacă ai o simplă pensiune particulară cu 3-5 camere este aproape imposibil să te „califici” pentru a fi acceptat în birocraţia sistemului tichetelor de vacanţă. Micul investior este discriminat pe toate planurile.
Dar, asta se va bate cap-in-cap cu intrarea noastră în Schengen unde, cică, se doreşte libertatea de mişcare. Altminteri ar trebui analizat cine şi de ce, ar vrea contrariul [?].
În orice caz, rămâne de văzut ce vor face cu acei români care, pur şi simplu vor declara că intenţionează să călătorească în vizită la cunoştiinţe sau în interes de afaceri. Sau, pur şi simplu că vor să plece dintr-o ţară din ce în ce mai ciudată.
Un lucru sigur; banul - şi în general oamenii şi investiţiile lor - toate vor merge acolo unde găsesc valoare - nu unde statul hotărăşte prin decrete. E un amănunt aparent neînsemnat, dar ignorat de 33 de ani.
1. Pe litoral firmele românești au un sezon mult mai scurt decât competitoarele lor din Croația, Italia, Franța Turcia, Spania, Grecia și chiar și Bulgaria are cu o lună și jumătate mai lung sezonul decât stațiunile de la noi. Deci ele trbuie să supraviețuiască cu încasările de pe 3 luni tot anul. Subvențiile mult mai mici față de Turcia și Grecia de exemplu. În Turcia firma de turism primește subvenții timp de 6 luni pe an în extrasezon. E adevărat că au și obligații să țină deschise hotelurile și restaurantele și în afara sezonului. La noi după 15 septembrie 90 % din operatori închid șandramalele, concediază angajații sezonieri, opresc utilitățile si le redeschid pe 1 Mai.
2. La munte , deși avem destule stațiuni pline de farmec ele sunt căutate mai ales iarna iar aici întrăm în competiție cu țări care au munți mai înalți cu zăpada mai multă și fără să fie nevoie să folosească intens tunurile de zăpadă care presupun costuri mari și bineînțeles infrastructură adecvată pentru ajungere acolo, respectiv autostrăzi, pârtii mai lungi deci pot atrage un număr mai mare de turiști deci si venituri mai mari care să ducă la investiții mai mari deci un cerc virtuos. Noi avem pârtii scurte , munți mai puțin înalți și drumuri de acces sau parcări cu probleme. Vedem an de an lungul drum al bucureștenilor spre Valea Prahovei de la Comarnic spre Brașov ce probleme crează. De peste 20 de ani ni se promite autostrada respectivă , nu mai vorbesc de parcări la Sinaia, Predeal sau Poiana Brașov. De altfel pe litoral după ordonanța Dragnea de mărire a salariilor primarilor și consilierilor la cât vor dânșii s-au trezit fără bani suficienți în bugetul local și ce s-au gândit că cel mai bine ar fi să împovăreze turiștii cu taxe de parcare astronomice cam jumătate din valoarea cazării și ne mirăm că turiștii fug pentru că nu vor să fie jupuiți așa ca niște victime sigure doar pentru prosperitatea aleșilor locali. Așa că voucherele ajută la menținerea pe linia de plutire a antreprenorilor autohtoni din HORECA. Altfel vor migra tot mai mulți turiști spre străinătate.