Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce a înțeles Crin Antonescu din votul românilor: ”Eu nu aveam ce învăța pentru că eu nu eram la această școală”

Crin Antonescu drapel

Vadim Ghirda / AP / Profimedia

Invitat la emisiunea În fața ta”, Crin Antonescu, actual candidat unic al coaliției de guvernare, a răspuns unor întrebări importante, în stilul lui caracteristic, cumva mai mult oratoric decât la obiect. Dar niște puncte esențiale au fost, totuși, atinse, pe parcursul discuției cu jurnaliștii Florin Negruțiu și Claudiu Pândaru.

Ultimele săptămâni au fost unele în care întrebarea fundamentală care s-a regăsit pe buzele românilor a fost dacă politicienii noștri au înțeles ceva din votul lor. Această întrebare i-a fost acum adresată și lui Crin Antonescu, care se dorește a fi adversarul lui Călin Georgescu, despre care spune că ar fi totuși bine să poată candida și astfel să fie ales în mod democratic, dacă asta își va dori poporul după ce va vedea dezbaterile firești în campanie.

Întrebat, așadar, ce a înțeles din votul românilor la prezidențiale, Crin Antonescu a spus că întregul context a fost unul interesant și pune o parte din responsabilitate pe seama celor care l-au criticat pe candidatul independent, Mircea Geoană. El vede, însă, o anomalie în faptul că voturile anti-sistem s-au dus toate în direcția unui singur candidat, și anume Călin Georgescu. Deși un parcurs firesc al acestor voturi ar fi fost disiparea lor către toți candidații ce nu aveau susținerea sistemului. Cu toate astea, Antonescu nu pare convins de implicarea Rusiei în proces.

Rusia a atacat și atacă de mult timp nu doar România, ci și Occidentul, nu de acum, ci de ani de zile, în fiecare seară, prin voci care vorbesc românește, nu rusește, prin oamenii care răspândesc idei în România, nu știu dacă venite din Rusia, dar idei care convin Rusiei. Războiul este în desfășurare, dar dacă strict vă referiți la turul întâi al alegerilor și la un atac tehnologic precis sau conturabil, la asta nu pot să vă răspund eu mai mult decât mi-ați spus dumneavoastră mie.”

Dar, în privința alegerilor prezidențiale și a configurării rezultatelor lor, Crin Antonescu vede o mare problemă în faptul că Mircea Geoană a primit critici în campanie, ceea ce i-a scăzut acestuia procentele, exprimându-se în termeni destul de duri cu privire la asta:

Dacă vreți să ne jucăm cu cuvintele… Vă referiți la vot sau la altceva? A, la vot! Istoria electorală a anului 2024 este foarte interesantă. E interesant, de exemplu, cum în vara comasatelor (locale și parlamentare) electoratul în raport cu aceste alegeri așteptate de ceva vreme s-a comportat absolut liniștit, ca să spun așa, și a confirmat așteptările pe care și cele două forțe politice (PSD-PNL), cu listă comună, cu primarii care s-au reconfirmat… lucrurile păreau să fie în orice sens sub control. Cum se face că, la un interval destul de scurt, s-a întâmplat cataclismul de la prezidențiale?

Acolo s-au întâmplat, după părerea mea, două lucruri: în primul rând, s-au petrecut la un nivel dincolo de așteptări exprimarea unui vot de alternanță. Adică refuzul nu neapărat al candidaților aleși, ci faptul că acești candidați, toți președinții partidelor parlamentare din românia, primul ministru al României în exercițiu, avem românul cu cea mai reprezentativă funcție pe eșichierul internațional, domnul Mircea Geoană. Cine lipsea? Aici probabil că a fost, să spunem așa, un vot de refuz, la nivelul acesta personalizat pentru ceea ce, mărturiseam și eu ca alegător, al sentimentului că suntem un pic încercuiți, că n-avem alegere.

De ce, însă, acest vot de alternanță s-a concentrat nefiresc la un singur candidat - de ce nu s-a dus și la domnul Terheș sau la alți naționaliști, asta e deja o chestiune în care intrăm pe un alt palier, când vom vedea poate până la capăt ce s-a întâmplat acolo incorect sau, mă rog… Însă, în primul rând, acest refuz a venit acolo unde voturi multe s-au dus către alții decât candidații consacrați. Pe deasupra au fost alegerile greșite făcute de unele partide: preocuparea unora de a lovi insistent în candidatura unui independent ca Geoană, pentru că veți fi remarcat pesemne că prima grijă a unora a fost să omoare, dacă era posibil și a fost, candidatura independentului Geoană, care se profila totuși drept competitor.” - a declarat Crin Antonescu.

Dar a învățat Crin Antonescu ceva din votul românilor? Ei bine, el spune că nu. Pentru că, spune el, nu era școala lui.

De învățat, eu nu aveam ce învăța, pentru că eu nu eram la această școală. Eram un simplu cetățean care a făcut niște constatări. Ce au învățat politicienii care s-au și grăbit să declare că au învățat rămâne să vedem.”, a mai completat acesta în cadrul emisiunii. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dumitru check icon
    Răspunsul arogant/obraznic"a lu'Căcărău" chiar și pentru o altă școală,cât și felul de candidatură poate fi sfârșitul ( deja instalat)său politic(mare pagubă!).Dacă citea la timp postarea de jos mai exista o șansă; astfel,nu mai este nimic de făcut în acest sens.Cât despre școală/cultură,nimic de zis,le are din plin-mai greu cu bunul simț.
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult