Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio
Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.
Ce am văzut la bordul fregatei Mărășești, cea mai mare navă de război construită vreodată în România. Galerie foto
Anul acesta am avut ocazia să fiu invitat, alături de jurnaliști, la repetiția generală pentru Ziua Marinei, la bordul fregatei Mărășești. Am parcurs distanța de la Portul Tomis până la nava ancorată în larg cu o șalupă de mare viteză.
Ajunși la bord, am început să simțim mișcările mastodontului pe o mare destul de calmă, dar împânzită de ambarcațiuni de tot felul: de la cele rapide, corvete, fregate și remorchere multifuncționale până la Nava-Școală „Mircea” sau velierul italian „Palinuro”.
Fregata Mărășești este cea mai mare navă de război construită vreodată în România. Este de producție 100% românească (motoarele au fost produse la Reșița iar corpul navei la Galați), fiind construită la șantierul Naval Mangalia între anii 1979-1985.
A fost clasificată inițial în categoria crucișător, la intrarea în serviciul Marinei Militare, în august 1985, reclasificată în 1990 ca distrugător, iar din 2001 în clasa fregatelor (F 111).
La ieșirea de pe poarta șantierului Naval Mangalia a purtat numele Muntenia, fiind botezată de cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu, imediat după Revoluție s-a numit Timișoara, pentru o scurtă perioadă, iar din 1990 poartă numele Mărășești, în cinstea distrugătorului cu același nume cu care România a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Vă invit să vizionați o galerie de imagini de la bordul Fregatei.
Fregata Mărășești este cea mai mare navă de război construită vreodată în România. Este de producție 100% românească (motoarele au fost produse la Reșița iar corpul navei la Galați), fiind construită la șantierul Naval Mangalia între anii 1979-1985.
Încă de la îmbarcare, când a trebuit să escaladăm până pe punte pe “scara de pisică”, marinarii ne-au învățat o lecție de viață importantă: scara se urcă treaptă cu treaptă. Altfel îți pierzi echilibrul.
La ieșirea de pe poarta șantierului Naval Mangalia, fregata a purtat numele Muntenia, fiind botezată de cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu, imediat după Revoluție s-a numit Timișoara, pentru o scurtă perioadă, iar din 1990 poartă numele Mărășești, în cinstea distrugătorului cu același nume cu care România a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Armamentul de la bord conține, printre altele, 4 instalații de lansare rachete navă-navă, 2 instalații de tragere calibru 76,2 mm, 4 tunuri antiaeriene care lansează 4000 de lovituri pe minut, 2 instalații lanstorpile cu câte 3 tuburi și 2 instalații lansare bombe antisubmarin. Nava deține 8 sisteme radar și 2 instalații de bruiaj pasiv.
“Doamna mărilor” este destinată îndeplinirii misiunilor pe timp de pace sau de război și a avut un rol important pentru intrarea României în NATO.
Am parcurs drumul din Portul Tomis până la nava ancorată în larg cu o șalupă de mare viteză.
Unul dintre exerciții presupunea respingerea unui desant marin, „inamicul” fiind reprezentat de către infanteriștii marini care se deplasau cu zece ambarcațiuni rapide, pentru a ataca o clădire de pe mal.
Marea era împânzită de ambarcațiuni de tot felul: de la cele rapide, corvete, fregate și remorchere multifuncționale până la Nava-Școală „Mircea” sau velierul italian „Palinuro”.
Am asistat la exerciții impresionante: de la ridicarea Pavilionului, Geacului și al Marelui Pavoaz, la cele 21 de salve de tun și până la salutul elicopterelor Puma Naval și al avioanelor de luptă F16.
Am rămas cu multe lucruri frumoase după această experiență. Dar și cu un gând: e important ca cineva să-ți țină scara. Și când urci, dar mai ales când cobori.
nu vad galeria de poze ... Se vorbea de 10.000t; e adevarat? Ce armament are? (Fiti sigur ca rusii stiu cu ce e dotata. Iar secretomania bolnavicioasa?) Auzisem ca e slab inarmata. Ma rog, daca are ceva secret, nu treceti (in mod normal nu trebuia sa vedeti sau sa fiti informat) dar ce se vede pe punte... Au si rusii sateliti si fac poze reusite; pina la dimensiunile unei mingi de tenis. De prin anii '70.
Like 0
Dictatură, dictatură dar uite ce făceau românii pe vremea aceea...Cea mai mare navă de luptă pe care au făcut-o niște români și marina militară a cumpărat-o...S-au mai făcut și alte alea prin șantierele navale din România? S-au mai făcut 3 petroliere babane, și niște sonde marine, și fel de fel de vase, așa ca flota civilă a României să fie așa cam a 10-a prin lume...Azi? Cu cine să mai facem, și cu ce, cu niște găgăuți cu diplome scoși de școlile și facultățile de aici?
Like 0
@ Sorin Constantin
Mda, numai ca e cea mai mare nava de lupta a marinei romane nu ce mai mare nava de lupta din lume, sau din Europa, sau din Marea Neagra macar. Referitor la 4 petroliere babane, mentionez ca babane nu e o unitate de masura in sine ci mai mult o licenta poetica. Da, Romania avea o scoala OK de constructii de nave iar la sectia militara erau cam 2 ingineri pe promotie deci o calitate si o concurenta extraordinara dar daca va imaginati ca doi sau 40 de ingineri erau un fel de Dumnezeii si reuseau sa depaseasca toate problemele economiei si industriei romanesti din anii aceia va inselati amarnic.
Like 3
Pro Patria style...
Puteati sa scrieti si despre cum sta Romania in ce priveste dotarea marinei in comparatie cu alte tari din Europa/regiune. Ar trebui sa ne simtim protejati cand URSS face legea in Marea Neagra?
„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.
Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.
Cu ocazia lansării mult așteptatului iPhone 16, Flip.ro a decis să nu urmeze tiparul obișnuit al retailerilor de tehnologie. În loc să promoveze obsesia pentru ultimul model, compania a lansat o campanie inovatoare care pune în centrul atenției sustenabilitatea și importanța alegerilor responsabile.
100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Puteati sa scrieti si despre cum sta Romania in ce priveste dotarea marinei in comparatie cu alte tari din Europa/regiune. Ar trebui sa ne simtim protejati cand URSS face legea in Marea Neagra?