Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica
Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.
Ce am văzut la bordul fregatei Mărășești, cea mai mare navă de război construită vreodată în România. Galerie foto
Anul acesta am avut ocazia să fiu invitat, alături de jurnaliști, la repetiția generală pentru Ziua Marinei, la bordul fregatei Mărășești. Am parcurs distanța de la Portul Tomis până la nava ancorată în larg cu o șalupă de mare viteză.
Ajunși la bord, am început să simțim mișcările mastodontului pe o mare destul de calmă, dar împânzită de ambarcațiuni de tot felul: de la cele rapide, corvete, fregate și remorchere multifuncționale până la Nava-Școală „Mircea” sau velierul italian „Palinuro”.
Fregata Mărășești este cea mai mare navă de război construită vreodată în România. Este de producție 100% românească (motoarele au fost produse la Reșița iar corpul navei la Galați), fiind construită la șantierul Naval Mangalia între anii 1979-1985.
A fost clasificată inițial în categoria crucișător, la intrarea în serviciul Marinei Militare, în august 1985, reclasificată în 1990 ca distrugător, iar din 2001 în clasa fregatelor (F 111).
La ieșirea de pe poarta șantierului Naval Mangalia a purtat numele Muntenia, fiind botezată de cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu, imediat după Revoluție s-a numit Timișoara, pentru o scurtă perioadă, iar din 1990 poartă numele Mărășești, în cinstea distrugătorului cu același nume cu care România a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Vă invit să vizionați o galerie de imagini de la bordul Fregatei.
Fregata Mărășești este cea mai mare navă de război construită vreodată în România. Este de producție 100% românească (motoarele au fost produse la Reșița iar corpul navei la Galați), fiind construită la șantierul Naval Mangalia între anii 1979-1985.
Încă de la îmbarcare, când a trebuit să escaladăm până pe punte pe “scara de pisică”, marinarii ne-au învățat o lecție de viață importantă: scara se urcă treaptă cu treaptă. Altfel îți pierzi echilibrul.
La ieșirea de pe poarta șantierului Naval Mangalia, fregata a purtat numele Muntenia, fiind botezată de cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu, imediat după Revoluție s-a numit Timișoara, pentru o scurtă perioadă, iar din 1990 poartă numele Mărășești, în cinstea distrugătorului cu același nume cu care România a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Armamentul de la bord conține, printre altele, 4 instalații de lansare rachete navă-navă, 2 instalații de tragere calibru 76,2 mm, 4 tunuri antiaeriene care lansează 4000 de lovituri pe minut, 2 instalații lanstorpile cu câte 3 tuburi și 2 instalații lansare bombe antisubmarin. Nava deține 8 sisteme radar și 2 instalații de bruiaj pasiv.
“Doamna mărilor” este destinată îndeplinirii misiunilor pe timp de pace sau de război și a avut un rol important pentru intrarea României în NATO.
Am parcurs drumul din Portul Tomis până la nava ancorată în larg cu o șalupă de mare viteză.
Unul dintre exerciții presupunea respingerea unui desant marin, „inamicul” fiind reprezentat de către infanteriștii marini care se deplasau cu zece ambarcațiuni rapide, pentru a ataca o clădire de pe mal.
Marea era împânzită de ambarcațiuni de tot felul: de la cele rapide, corvete, fregate și remorchere multifuncționale până la Nava-Școală „Mircea” sau velierul italian „Palinuro”.
Am asistat la exerciții impresionante: de la ridicarea Pavilionului, Geacului și al Marelui Pavoaz, la cele 21 de salve de tun și până la salutul elicopterelor Puma Naval și al avioanelor de luptă F16.
Am rămas cu multe lucruri frumoase după această experiență. Dar și cu un gând: e important ca cineva să-ți țină scara. Și când urci, dar mai ales când cobori.
nu vad galeria de poze ... Se vorbea de 10.000t; e adevarat? Ce armament are? (Fiti sigur ca rusii stiu cu ce e dotata. Iar secretomania bolnavicioasa?) Auzisem ca e slab inarmata. Ma rog, daca are ceva secret, nu treceti (in mod normal nu trebuia sa vedeti sau sa fiti informat) dar ce se vede pe punte... Au si rusii sateliti si fac poze reusite; pina la dimensiunile unei mingi de tenis. De prin anii '70.
Like 0
Dictatură, dictatură dar uite ce făceau românii pe vremea aceea...Cea mai mare navă de luptă pe care au făcut-o niște români și marina militară a cumpărat-o...S-au mai făcut și alte alea prin șantierele navale din România? S-au mai făcut 3 petroliere babane, și niște sonde marine, și fel de fel de vase, așa ca flota civilă a României să fie așa cam a 10-a prin lume...Azi? Cu cine să mai facem, și cu ce, cu niște găgăuți cu diplome scoși de școlile și facultățile de aici?
Like 0
@ Sorin Constantin
Mda, numai ca e cea mai mare nava de lupta a marinei romane nu ce mai mare nava de lupta din lume, sau din Europa, sau din Marea Neagra macar. Referitor la 4 petroliere babane, mentionez ca babane nu e o unitate de masura in sine ci mai mult o licenta poetica. Da, Romania avea o scoala OK de constructii de nave iar la sectia militara erau cam 2 ingineri pe promotie deci o calitate si o concurenta extraordinara dar daca va imaginati ca doi sau 40 de ingineri erau un fel de Dumnezeii si reuseau sa depaseasca toate problemele economiei si industriei romanesti din anii aceia va inselati amarnic.
Like 3
Pro Patria style...
Puteati sa scrieti si despre cum sta Romania in ce priveste dotarea marinei in comparatie cu alte tari din Europa/regiune. Ar trebui sa ne simtim protejati cand URSS face legea in Marea Neagra?
Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.
Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.
În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.
Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?
Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Puteati sa scrieti si despre cum sta Romania in ce priveste dotarea marinei in comparatie cu alte tari din Europa/regiune. Ar trebui sa ne simtim protejati cand URSS face legea in Marea Neagra?