Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.
Ce am văzut la bordul fregatei Mărășești, cea mai mare navă de război construită vreodată în România. Galerie foto
Anul acesta am avut ocazia să fiu invitat, alături de jurnaliști, la repetiția generală pentru Ziua Marinei, la bordul fregatei Mărășești. Am parcurs distanța de la Portul Tomis până la nava ancorată în larg cu o șalupă de mare viteză.
Ajunși la bord, am început să simțim mișcările mastodontului pe o mare destul de calmă, dar împânzită de ambarcațiuni de tot felul: de la cele rapide, corvete, fregate și remorchere multifuncționale până la Nava-Școală „Mircea” sau velierul italian „Palinuro”.
Fregata Mărășești este cea mai mare navă de război construită vreodată în România. Este de producție 100% românească (motoarele au fost produse la Reșița iar corpul navei la Galați), fiind construită la șantierul Naval Mangalia între anii 1979-1985.
A fost clasificată inițial în categoria crucișător, la intrarea în serviciul Marinei Militare, în august 1985, reclasificată în 1990 ca distrugător, iar din 2001 în clasa fregatelor (F 111).
La ieșirea de pe poarta șantierului Naval Mangalia a purtat numele Muntenia, fiind botezată de cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu, imediat după Revoluție s-a numit Timișoara, pentru o scurtă perioadă, iar din 1990 poartă numele Mărășești, în cinstea distrugătorului cu același nume cu care România a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Vă invit să vizionați o galerie de imagini de la bordul Fregatei.
Fregata Mărășești este cea mai mare navă de război construită vreodată în România. Este de producție 100% românească (motoarele au fost produse la Reșița iar corpul navei la Galați), fiind construită la șantierul Naval Mangalia între anii 1979-1985.
Încă de la îmbarcare, când a trebuit să escaladăm până pe punte pe “scara de pisică”, marinarii ne-au învățat o lecție de viață importantă: scara se urcă treaptă cu treaptă. Altfel îți pierzi echilibrul.
La ieșirea de pe poarta șantierului Naval Mangalia, fregata a purtat numele Muntenia, fiind botezată de cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu, imediat după Revoluție s-a numit Timișoara, pentru o scurtă perioadă, iar din 1990 poartă numele Mărășești, în cinstea distrugătorului cu același nume cu care România a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Armamentul de la bord conține, printre altele, 4 instalații de lansare rachete navă-navă, 2 instalații de tragere calibru 76,2 mm, 4 tunuri antiaeriene care lansează 4000 de lovituri pe minut, 2 instalații lanstorpile cu câte 3 tuburi și 2 instalații lansare bombe antisubmarin. Nava deține 8 sisteme radar și 2 instalații de bruiaj pasiv.
“Doamna mărilor” este destinată îndeplinirii misiunilor pe timp de pace sau de război și a avut un rol important pentru intrarea României în NATO.
Am parcurs drumul din Portul Tomis până la nava ancorată în larg cu o șalupă de mare viteză.
Unul dintre exerciții presupunea respingerea unui desant marin, „inamicul” fiind reprezentat de către infanteriștii marini care se deplasau cu zece ambarcațiuni rapide, pentru a ataca o clădire de pe mal.
Marea era împânzită de ambarcațiuni de tot felul: de la cele rapide, corvete, fregate și remorchere multifuncționale până la Nava-Școală „Mircea” sau velierul italian „Palinuro”.
Am asistat la exerciții impresionante: de la ridicarea Pavilionului, Geacului și al Marelui Pavoaz, la cele 21 de salve de tun și până la salutul elicopterelor Puma Naval și al avioanelor de luptă F16.
Am rămas cu multe lucruri frumoase după această experiență. Dar și cu un gând: e important ca cineva să-ți țină scara. Și când urci, dar mai ales când cobori.
nu vad galeria de poze ... Se vorbea de 10.000t; e adevarat? Ce armament are? (Fiti sigur ca rusii stiu cu ce e dotata. Iar secretomania bolnavicioasa?) Auzisem ca e slab inarmata. Ma rog, daca are ceva secret, nu treceti (in mod normal nu trebuia sa vedeti sau sa fiti informat) dar ce se vede pe punte... Au si rusii sateliti si fac poze reusite; pina la dimensiunile unei mingi de tenis. De prin anii '70.
Like 0
Dictatură, dictatură dar uite ce făceau românii pe vremea aceea...Cea mai mare navă de luptă pe care au făcut-o niște români și marina militară a cumpărat-o...S-au mai făcut și alte alea prin șantierele navale din România? S-au mai făcut 3 petroliere babane, și niște sonde marine, și fel de fel de vase, așa ca flota civilă a României să fie așa cam a 10-a prin lume...Azi? Cu cine să mai facem, și cu ce, cu niște găgăuți cu diplome scoși de școlile și facultățile de aici?
Like 0
@ Sorin Constantin
Mda, numai ca e cea mai mare nava de lupta a marinei romane nu ce mai mare nava de lupta din lume, sau din Europa, sau din Marea Neagra macar. Referitor la 4 petroliere babane, mentionez ca babane nu e o unitate de masura in sine ci mai mult o licenta poetica. Da, Romania avea o scoala OK de constructii de nave iar la sectia militara erau cam 2 ingineri pe promotie deci o calitate si o concurenta extraordinara dar daca va imaginati ca doi sau 40 de ingineri erau un fel de Dumnezeii si reuseau sa depaseasca toate problemele economiei si industriei romanesti din anii aceia va inselati amarnic.
Like 3
Pro Patria style...
Puteati sa scrieti si despre cum sta Romania in ce priveste dotarea marinei in comparatie cu alte tari din Europa/regiune. Ar trebui sa ne simtim protejati cand URSS face legea in Marea Neagra?
În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.
În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.
Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.
Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.
Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Puteati sa scrieti si despre cum sta Romania in ce priveste dotarea marinei in comparatie cu alte tari din Europa/regiune. Ar trebui sa ne simtim protejati cand URSS face legea in Marea Neagra?