Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat.
Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte.
Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva.
Scrie, întreabă, contestă, propune.
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.
Ce am văzut la bordul fregatei Mărășești, cea mai mare navă de război construită vreodată în România. Galerie foto
Anul acesta am avut ocazia să fiu invitat, alături de jurnaliști, la repetiția generală pentru Ziua Marinei, la bordul fregatei Mărășești. Am parcurs distanța de la Portul Tomis până la nava ancorată în larg cu o șalupă de mare viteză.
Ajunși la bord, am început să simțim mișcările mastodontului pe o mare destul de calmă, dar împânzită de ambarcațiuni de tot felul: de la cele rapide, corvete, fregate și remorchere multifuncționale până la Nava-Școală „Mircea” sau velierul italian „Palinuro”.
Fregata Mărășești este cea mai mare navă de război construită vreodată în România. Este de producție 100% românească (motoarele au fost produse la Reșița iar corpul navei la Galați), fiind construită la șantierul Naval Mangalia între anii 1979-1985.
A fost clasificată inițial în categoria crucișător, la intrarea în serviciul Marinei Militare, în august 1985, reclasificată în 1990 ca distrugător, iar din 2001 în clasa fregatelor (F 111).
La ieșirea de pe poarta șantierului Naval Mangalia a purtat numele Muntenia, fiind botezată de cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu, imediat după Revoluție s-a numit Timișoara, pentru o scurtă perioadă, iar din 1990 poartă numele Mărășești, în cinstea distrugătorului cu același nume cu care România a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Vă invit să vizionați o galerie de imagini de la bordul Fregatei.
Fregata Mărășești este cea mai mare navă de război construită vreodată în România. Este de producție 100% românească (motoarele au fost produse la Reșița iar corpul navei la Galați), fiind construită la șantierul Naval Mangalia între anii 1979-1985.
Încă de la îmbarcare, când a trebuit să escaladăm până pe punte pe “scara de pisică”, marinarii ne-au învățat o lecție de viață importantă: scara se urcă treaptă cu treaptă. Altfel îți pierzi echilibrul.
La ieșirea de pe poarta șantierului Naval Mangalia, fregata a purtat numele Muntenia, fiind botezată de cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu, imediat după Revoluție s-a numit Timișoara, pentru o scurtă perioadă, iar din 1990 poartă numele Mărășești, în cinstea distrugătorului cu același nume cu care România a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Armamentul de la bord conține, printre altele, 4 instalații de lansare rachete navă-navă, 2 instalații de tragere calibru 76,2 mm, 4 tunuri antiaeriene care lansează 4000 de lovituri pe minut, 2 instalații lanstorpile cu câte 3 tuburi și 2 instalații lansare bombe antisubmarin. Nava deține 8 sisteme radar și 2 instalații de bruiaj pasiv.
“Doamna mărilor” este destinată îndeplinirii misiunilor pe timp de pace sau de război și a avut un rol important pentru intrarea României în NATO.
Am parcurs drumul din Portul Tomis până la nava ancorată în larg cu o șalupă de mare viteză.
Unul dintre exerciții presupunea respingerea unui desant marin, „inamicul” fiind reprezentat de către infanteriștii marini care se deplasau cu zece ambarcațiuni rapide, pentru a ataca o clădire de pe mal.
Marea era împânzită de ambarcațiuni de tot felul: de la cele rapide, corvete, fregate și remorchere multifuncționale până la Nava-Școală „Mircea” sau velierul italian „Palinuro”.
Am asistat la exerciții impresionante: de la ridicarea Pavilionului, Geacului și al Marelui Pavoaz, la cele 21 de salve de tun și până la salutul elicopterelor Puma Naval și al avioanelor de luptă F16.
Am rămas cu multe lucruri frumoase după această experiență. Dar și cu un gând: e important ca cineva să-ți țină scara. Și când urci, dar mai ales când cobori.
nu vad galeria de poze ... Se vorbea de 10.000t; e adevarat? Ce armament are? (Fiti sigur ca rusii stiu cu ce e dotata. Iar secretomania bolnavicioasa?) Auzisem ca e slab inarmata. Ma rog, daca are ceva secret, nu treceti (in mod normal nu trebuia sa vedeti sau sa fiti informat) dar ce se vede pe punte... Au si rusii sateliti si fac poze reusite; pina la dimensiunile unei mingi de tenis. De prin anii '70.
Like 0
Dictatură, dictatură dar uite ce făceau românii pe vremea aceea...Cea mai mare navă de luptă pe care au făcut-o niște români și marina militară a cumpărat-o...S-au mai făcut și alte alea prin șantierele navale din România? S-au mai făcut 3 petroliere babane, și niște sonde marine, și fel de fel de vase, așa ca flota civilă a României să fie așa cam a 10-a prin lume...Azi? Cu cine să mai facem, și cu ce, cu niște găgăuți cu diplome scoși de școlile și facultățile de aici?
Like 0
@ Sorin Constantin
Mda, numai ca e cea mai mare nava de lupta a marinei romane nu ce mai mare nava de lupta din lume, sau din Europa, sau din Marea Neagra macar. Referitor la 4 petroliere babane, mentionez ca babane nu e o unitate de masura in sine ci mai mult o licenta poetica. Da, Romania avea o scoala OK de constructii de nave iar la sectia militara erau cam 2 ingineri pe promotie deci o calitate si o concurenta extraordinara dar daca va imaginati ca doi sau 40 de ingineri erau un fel de Dumnezeii si reuseau sa depaseasca toate problemele economiei si industriei romanesti din anii aceia va inselati amarnic.
Like 3
Pro Patria style...
Puteati sa scrieti si despre cum sta Romania in ce priveste dotarea marinei in comparatie cu alte tari din Europa/regiune. Ar trebui sa ne simtim protejati cand URSS face legea in Marea Neagra?
În ultimii 15 ani, numărul de furnizori de fructe și legume locali ai Lidl România a crescut de la 70 la peste 500. 2025 a însemnat și depășirea unei borne- în sezon, pe rafturile magazinele lanțului de retail s-au găsit numai roșii românești 100%, urzici, leurdă, lobodă, ștevie, mărar, pătrunjel, ceapă verde 100%, pepeni 100%, zmeură și afine 100%, adică produse local. Încurajați de rezultate și de afacerile în creștere, agricultorii au început să exporte prin Lidl România- anul acesta, au ieșit peste granițe peste 1.600 de tone de legume și fructe spre Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.
Cazul Rodicăi Stănoiu dezvăluie un jalnic paradox, aproape dickensian: corpul unei femei care, odată, a reglementat legea devine, în cele din urmă, obiectul ei de investigație. foto: Inquam Photos / George Călin
Protestele astea împotriva corupției din justiție sunt emoționale și nu rezolvă nimic. E o problemă structurală și de mentalitate. E și o problemă de manipulare politică a protestelor și a agendei pe fondul unei disfuncționalități reale. Mai pe scurt, unii au interes să capitalizeze politic și să abată atenția de la alte probleme. Să vorbim sincer, fără perdea, mai spune cineva ceva de TVA-ul mărit, de prețurile mari? Totul a fost acoperit. foto: Inquam Photos / Andrei Apolzan
Acesta este momentul în care Justiția fie se reformează, fie va fi ratat momentul și deci aproape imposibil de reparat într-un viitor apropiat. foto: Inquam Photos / Gyozo Baghiu
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Puteati sa scrieti si despre cum sta Romania in ce priveste dotarea marinei in comparatie cu alte tari din Europa/regiune. Ar trebui sa ne simtim protejati cand URSS face legea in Marea Neagra?