Înainte de a începe să vorbim de festivaluri și de nevoia de a educa oamenii care trăiesc în orașe pe teme de urbanism, mobilitate, consum, reciclare și alte teme care influențează direct orașul, vreau să vin cu câteva date prin care să înțelegeți de ce sunt importante orașele: la nivel global, la nivel european și în România.
Despre orașe:
Orașele adăpostesc mai mult de jumătate din populația globului, iar până în 2050 conform ONU, 2 miliarde de persoane vor migra în zonele urbane și peste 70% din populația lumii va locui la orașe. Zonele urbane europene găzduiesc peste două treimi din populația UE, ele reprezintă aproximativ 80% din consumul de energie și generează până la 85% din PIB Uniunii Europene conform Comisiei Europene.
În România, 7 orașe generează jumătate din PIB-ul României, București, Cluj - Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, Constanța și Zona Mioveni, iar Bucureștiul contribuie cu aproape 24,7% la PIB-ul național. Aceste orașe au avut, conform Băncii Mondiale, cea mai accelerată dezvoltare din Uniunea Europeană. Orașele românești, au depășit orașe similare din alte țări din regiune în termeni de PIB pe cap de locuitor și ritm de creștere economică. De exemplu, București este peste Budapesta, Cluj-Napoca peste Cracovia, iar Timișoara peste Gdansk. Atenție: aici vorbim de accelerare economică în ultimii 10 ani, nu de nivel de trai sau alți indicatori.
Ideea e că orașele sunt centre de dezvoltare care produc bunăstare, dar în același timp aduc probleme: poluare, consum, amprentă de carbon, trafic, locuire. Dezvoltarea rapidă vine cu toate aceste probleme. Îmi vine în minte exemplul Clujului: multă lume zice că e PR, că e marketing. Hai, dom'le, că e traficul mai mare ca la București și că o boxă la subsol se vinde ca garsonieră, cu 50 de mii de euro.
Cluj anul trecut a luat locul 10 în topul celor mai bune orașe, realizat de Comisia Europeană privind calitatea vieții, fiind într-un top cu orașe ca Geneva, Copenhaga, Zurich, Stockholm, sau mai puțin celebrele Braga, Rostock, Gdnask și Leipzig.
Dezvoltarea aduce probleme, mai ales când se întâmplă rapid. De multe ori, cum e și cazul Bucureștiului, care are 190% PIB peste media UE, administrația nu a ținut pasul cu investițiile private. Avântul Bucureștiului ca economie nu a fost facilitat de administrație în niciun fel. Orașul a crescut așa rapid datorită faptului că aproape toată bogăția României s-a concentrat în capitală. Foștii și actualul primar nu au reușit să implementeze reforme care să țină pasul cu evoluția economică rapidă a orașului. Dar oare doar un primar e responsabil de felul cum e perceput un oraș și modul de cum arată?
De ce e nevoie de educație pentru un oraș smart?
Un oraș SMART nu este altceva decât un oraș sustenabil, verde, care oferă calitatea vieții pentru oamenii care trăiesc acolo. Lumea înțelege prin acest SMART că e vorba de tehnologie, senzori și companii multinaționale care vând servicii spre administrație pentru a implementa concepte. Noi la UrbanizeHub încercăm să venim cu această abordare valoroasă în planificarea urbană: inovația tehnologică de una singură nu garantează succesul unui oraș. Implicarea comunității, accesibilitatea, vitalitatea culturală și atenția la nevoile oamenilor sunt la fel de importante pentru construirea unui oraș care să prospere pe termen lung.
Noi credem că un primar poate avea o viziune pe termen lung (ceea ce nu s-a întâmplat cu niciun primar general al Bucureștiului din păcate), câteva proiecte prioritare, dar nu poate transforma cu adevărat un oraș. Se pot face investiții publice, dar infrastructura nu este mai importantă decât oamenii. De aceea felul de cum se raportează locuitorii unui oraș la urbea în care trăiesc are o importanță deosebită la felul cum e perceput orașul.
De ce new Urban Habits?
Orașele nu sunt doar spații construite, ci ecosisteme alcătuite din straturi și substraturi de experiențe, obiceiuri și relații sociale. La suprafață vedem infrastructura, clădirile, spațiile publice, dar dedesubt există un strat invizibil de interacțiuni, obiceiuri și percepții care modelează viața urbană.
Ne-am obișnuit să vorbim despre un viitor verde, despre orașe inteligente și despre sustenabilitate, dar rareori vedem aceste concepte traduse și transpuse în comportamente și obiceiuri reale. Discrepanța dintre ceea ce spunem și ceea ce facem - the SAY-DO gap - ne ține pe loc.
new Urban Habits contestă acest tipar al stagnării și transformă ideile în acțiuni concrete prin educație, inspirație și conexiuni autentice. nUH este locul în care co-creăm conexiuni între straturile vieții urbane și în care testăm soluții noi pentru orașe mai verzi, mai incluzive și mai reziliente în fața provocărilor.
Și uite așa am ajuns la întrebarea „De ce e nevoie de un festival urban?”
Pentru două zile, new Urban Habits - nUH - va fi epicentrul inovației urbane - un laborator viu unde sunt formulate răspunsuri creative la întrebări esențiale despre viața în oraș.
Pe 26-27 aprilie, Bucureștiul găzduiește prima ediție a festivalului new Urban Habits (nUH) – un spațiu pentru idei, dezbateri, co-creare și experimentare, construit pentru a testa noi obiceiuri sustenabile și moduri de a interacționa cu orașul. Festivalul este organizat de UrbanizeHub și are loc în inima Capitalei, la LOKAL (Mihai Eminescu 57) și pe strada Erou Ion Călin, transformată temporar într-un spațiu pietonal activ.
Temele abordate la nUH variază de la inovare, design și circularitate la comunitate, mobilitate, locuire, artă, emoție și wellbeing urban. Agenda evenimentului este construită pe trei categorii de experiențe, toate gratuite:
- INSPIRE: Scena UrbanTalks – discuții cu inovatori urbani, lideri de opinie și experți în sustenabilitate.
- EDUCATE: Ateliere practice, tururi ghidate și sesiuni interactive – cu participare limitată pe bază de înscriere.
- CONNECT: Experiențe pe tot parcursul zilei - activări, expoziții de artă, instalații imersive, stand-up, muzică live și DJ sets și multe alte surprize.
Programul cuprinde peste 20 de ateliere interactive pe teme precum urbanism tactic, mobilitate, orașe circulare, design și inteligență artificială, dar și colaborare, artă și gândire critică în context urban. Printre activități se regăsesc și tururi urbane ghidate și sesiuni dedicate copiilor și familiilor.
Pregătim comunitățile urbane din București cu acest festival pentru a deveni mai responsabile și mai atente la locul în care trăiesc, la felul cum folosesc orașul, la modul în care ar trebui să se raporteze la oraș. Pentru că un oraș este o reflexie a cetățenilor. Vă așteptăm să vă înscrieți la new Urban Habits pentru a experimenta împreună viitorul Bucureștiului!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.