Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Ce au dezvoltat aceste eleve de liceu din România: de la Mr. Bin, coșul de gunoi inteligent care sortează singur deșeurile, la Mood Glasses, ochelarii care vin în ajutorul persoanelor cu autism

Alice envisions the future

Peste 130 de eleve de liceu au luat parte, recent, la București, la primul hackaton AI dedicat adolescentelor din România. Sprijinite de 75 de mentori, tinerele venite din toată țara au încercat să găsească, cu ajutorul inteligenței artificiale, soluții care să răspundă unora dintre cele mai grave probleme ale omenirii, precum cele de mediu, cele de sănătate mintală ori cele legate de provocările cu care se confruntă persoanele din categoriile dezavantajate.

Elevele au fost împărțite aleatoriu în 25 de echipe și, fără să se cunoască înainte, au reușit în două zile să ajungă la viziune comună de produs și să facă primii pași pentru realizarea lui. „Am fost extrem de plăcut surprinși că, în numai două zile, 136 de fete s-a împărțit în echipe mai micuțe, de câte 5-6, și au reușit să se coalizeze și să vină cu idei la care nu ne așteptam. Au reușit să utilizeze extrem de multe elemente tehnologice pe care le-am prezentat în sesiunile de briefing și să pună cap la cap proiecte foarte bine fundamentate, aât din punct de vedere de business, cât și din punct de vedere tehnologic, folosind componente destul de interesante”, spune Denis Chiurtu, Technology Evangelist la Microsoft.

Un coș de gunoi care să sorteze automat deșeurile reciclabile

Una dintre echipe a lucrat la Mr. Bin, un coș de gunoi cu QR Code care, dezvoltat mai departe, ar trebui să trieze în interior deșeurile reciclabile și să le împartă în plastic, sticlă și carton. Acest lucru ar trebui să răspundă problemei gunoiului reciclabil care, cel puțin în România, este colectat „la grămadă”. 

„Știm că foarte multă lume este dispusă să recicleze, noi ne propunem să facem acest lucru mai ușor. Coșul de gunoi va avea un cod QR, iar noi am vrea să dezvoltăm o aplicație cu ajutorul căreia să utilizatorul să primească puncte, în funcție de ce a aruncat”, explică Ștefania, elevă la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Vâlcea. 

Robert Cristian Vasile este Design Thinker la Microsoft și mentorul echipei care a ajuns pe locul al doilea. „S-au unit foarte bine ele ca echipă, noi am încercat să le ajutăm și să le ducem într-o direcție productivă. Și mă bucur că am reușit. Sistemul este programat să identifice plasticul și hârtia, iar un braț robotic trece pe fundul recipientului și sortează în funcție de ce detectează”, spune el.

Un instrument pentru prevenirea bullying-ului în școli

Echipa de pe locul trei a gândit o aplicație pe care a numit-o ABI - Abusive Behavior Identification. Aceasta folosește Facial Recognition pentru a identifica expresiile faciale și emoțiile studenților, informând mai departe conducerea școlilor în legătură cu stările negative ale elevilor care se mențin pe o perioadă de mai multe zile. 

În acest caz, un psiholog ar trebui să vină în mijlocul copiilor și să discute cu ei. Membrele echipei au ales acest proiect pornind de la o problemă comună - toate au fost la un moment dat victime ale bullying-ului în școală, deși din motive diferite: într-un caz pentru că părinții vin dintr-o țară arabă, în altul - rezultatele bune la învățătură, în altul - greutatea care iese din standard. Pretextele pentru bullying sunt nenumărate, dar rezultatul este același - cel către care este direcționat se simte neputincios și lipsit de valoare. 

„Un astfel de dispozitiv ar putea ajuta persoanele cu autism să se integreze și să simtă că au valoare și că au un scop în societate”

Proiectul câștigător, „Mood Glasses”, a pornit din nevoia de a le da persoanelor cu autism un instrument în plus care să le ajute să se integreze în societate. 

Deși inițial porniseră la drum cu o altă idee, adolescentele au aflat că una dintre ele, Anca, de la Colegiul Național „Decebal” din Deva, are un prieten cu autism și și-au schimbat proiectul. „Ochelarii au o cameră integrată care, cu ajutorul inteligenței artificiale, trimite date la un smartwatch persoanelor care nu sunt dotate cu empatie. Acestea află cum se simtă persoana cu care vorbesc și pot primi inclusiv sugestii despre cum să reacționeze. Eu am un prieten din SUA care suferă de autism și din cauza asta nu poate să lucreze pentru că nu se pot integra la locul de muncă. Un astfel de dispozitiv ar putea ajuta persoanele cu autism să se integreze și să simtă că au valoare și că au un scop în societate”, spune Anca.

Doar 1 din 3 absolvenți STEM la nivel european este femeie

Hackatonul la care au participat elevele de liceu din România a fost organizat de Microsoft, se numește Alice envisions the future și are scopul de stimula implicarea tinerelor în proiecte STEM. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, doar 1 din 3 absolvenți STEM la nivel european este femeie, iar 93% din capitalul investit anul acesta în companiile europene a fost alocat unor echipe formate exclusiv din bărbați. Mai mult, doar 12% dintre profesiile AI/ML (machine learning) sunt deținute de femei. Totuși, implicarea femeilor în profesiile STEM și AI/ML este esențială pentru a combate lipsa de diversitate, limitarea inovațiilor și deficitul de aproximativ 1 milion de experți în domeniul digital cu care se confruntă Europa. „Educația STEM are un rol fundamental în influențarea viitorului unei societăți moderne, iar scopul este să ne implicăm și să ne aducem contribuția la dezvoltarea economiei digitale. Implicarea femeilor în domeniul STEM conduce la o mai mare diversitate de perspective, la inovare, decizii și performanță mai bune și, implicit, progres economic. De aceea, ne dorim ca toate elevele din România să își conștientizeze potențialul, să depășească barierele diferențelor de gen, să își exprime deschis ideile și, mai ales, să își urmărească visele”, a declarat Violeta Luca, General Manager Microsoft România.

Microsoft Envision Forum

Violeta Luca, General Manager Microsoft România: Proiectele și-au propus să rezolve probleme majore

Membră a juriului, aceasta a spus că unele dintre proiectele pe care le-a văzut sunt viabile. „Toate proiectele au mers înspre o altfel de educație, care să îi ajute pe studenți să participe mai mult și să fie mai fericiți, au mers către sănătate mintală - iar acest lucru a fost o surpriză pentru mine, au mers către zona de mediu și au mers către sănătate și categorii defavorizate de oameni, fie că vorbim cu tineri cu deficiențe sau vârstnici”, a remarcat Violeta Luca.

„Ceea ce mi s-a părut important au fost că aceste tinere nu au vrut să crească impactul unor indicatori de performanță de la X la sută la Y la sută. Proiectele au pornit din limitări fundamentale pe care le au diferite segmente de societate și și-au propus să rezolve probleme majore pe care oamenii le au. Îmi dau foarte multă încredere maturitatea cu care tinerele se uită la diferitele dimensiuni ale problemelor în societate, forța pe care o au, orientarea spre soluții și gândirea cu mintea posibilului. Îmi dau încredere”, spune Violeta Luca.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult