Săptămâna aceasta, sute de profesioniști și lideri ai industriei hi-tech au luat parte la București, la Microsoft Tech Day, un eveniment despre inovația prin tehnologie și transformarea digitală, la care a fost prezent președintele Microsoft, Brad Smith.
S-a discutat despre cum putem folosi tehnologia mai bine. Dar și despre cum trebuie să ne asigurăm că ea este folosită etic.
„Tehnologia oferă o mare oportunitate, dar și o mare responsabilitate pentru fiecare dintre noi. În primul rând, este vorba despre responsabilitatea profesională: trebuie să ne folosim cât mai bine de aceste instrumente pe care le avem la dispoziție - dacă ai o unealtă și nu o folosești, este complet inutilă. Trebuie să folosim cu înțelepciune uneltele digitale, pentru a putea ajunge la potențialul pe care ni-l oferă. Mai avem însă o responsabilitate, cea morală. Trebuie să ne protejăm: câteodată, oamenii fac rău folosindu-se de tehnologie. Pot face asta cu intenție sau din greșeală. Oricum ar fi, vrem să ne asigurăm că suntem echipați și avem cunoștințele necesare pentru a adresa orice tip de risc am putea întâlni”, a spus Violeta Luca, General Manager Microsoft România.
„Trebuie să ne punem o întrebare: nu ce pot face computerele, ci ce ar trebui să facă computerele?”
„Unelte și arme: promisiunea și pericolul erei digitale”, așa s-ar traduce în română titlul cărții publicate luna trecută de președintele Microsoft, Brad Smith, și de Carol Ann Browne, director de comunicare executivă la Microsoft.
Astăzi, computerele pot identifica și analiza situații și pot să ia decizii pe baza elementelor analizate. „Este una una dintre cele mai puternice unelte pe care omenirea le-a creat, dar se poate transforma și într-o armă formidabilă. Și trebuie să ne punem o întrebare: nu ce pot face computerele, ci ce ar trebui să facă computerele? Gândiți-vă pentru un moment: în întreaga istorie a umanității suntem prima generație de oameni care le dă mașinilor puterea de a lua decizii. Câtă putere suntem pregătiți să le dăm mașinilor?”, a spus Brad Smith în fața reprezentanților industriei hi-tech de la București.
Oare vom putea să controlăm ceea ce creăm acum? 6 principii etice care trebuie să guverneze devoltarea și utilizarea inteligența artificială
Gradul de dezvoltare la care a ajuns inteligența artificială creează omenirii anxietate: oare vom putea să controlăm ceea ce creăm acum?
Microsoft, spune Brad Smith, a trasat șase principii etice care trebuie respectate în totalitate atât în dezvoltarea, cât și în utilizarea inteligenței artificiale. Primul dintre ele este corectitudinea. Al doilea se referă la fiabilitate și siguranță, pentru că trebuie să ne asigurăm nu doar că putem să punem în funcțiune inteligența artificială, ci că putem să o și oprim atunci când este nevoie. Conform celui de-al treilea principiu, inteligența artificială trebuie să respecte confidențialitate și să nu reprezinte un risc de securitate. Iar în al patrulea rând, inteligența artificială trebuie să fie incluzivă și să le ofere persoanelor cu dizabilități posibilitatea să participe la viața societății într-un mod care până acum le era inaccesibil. Toate aceste principii decurg din alte două: transparența și responsabilitatea.
„Trebuie să ne asigurăm că mașinile răspund în fața oamenilor, iar cei care le creează răspund în fața societății ca întreg”, explică Brad Smith.
În opinia sa, aceste principii trebuie să devină universale, în contextul în care inteligența artificială nu mai este dezvoltată de doar câteva companii de tech.
Potrivit lui Daniel Rusen, director de Marketing și Operațiuni la Microsoft România, companiile din industrii non-tech, precum cea auto, au început să angajeze mai mulți programatori decât cele din industria hi-tech. De liniile de cod pe care aceștia le scriu depinde funcționarea aparatului care îți face cafeaua la restaurant sau cea a mașinii pe care o conduci. Într-o mașină ieșită din fabrică în anul 2019 se găsesc nu mai puțin de 150 de milioane de linii de cod.
„Progresul tehnologic angrenează schimbări la care trebuie să ne gândim mai mult decât la tehnologia în sine”
O mare parte dintre sarcinile pe care le făceau oamenii vor fi preluate de mașinile care obțin informații vizuale și auditive din mediul înconjurător, le analizează și, pe baza lor, iau o decizie. Vor dispărea meserii precum cea de operator call center sau șofer. Vor apărea meserii noi precum instructorul care să te învețe cum să utilizezi mașina fără șofer sau arhitectul care va folosi realitatea virtuală.
Ce se va întâmpla într-o economie în care mașinile vor începe să facă din ce în ce mai mult munca oamenilor? Brad Smith citează o expresie potrivit căreia istoria nu se repetă, ci rimează și face referire la începuturile industriei auto.
În 1888, amintește el, Bertha Benz, soția lui Karl Benz, a făcut furori conducând automobilul inventat de soțul său pe o distanță de peste 100 de kilometri.
Lumea a început atunci să realizeze valoarea inovației lui Benz, însă 12 ani mai târziu, în București și alte orașe mari ale lumii, erau în continuare pe străzi doar trăsuri și tramvaie cu cai.
Însă peste doar 14 ani, spune președintele Microsoft, mașinile au înlocuit aproape complet trăsurile. Birjarii și-au pierdut slujbele, la fel și cei care potcoveau sau îngrijeau caii. Au apărut însă meserii noi. „Era nevoie de oameni care să știe să repare mașinile, să le pună benzină, să le schimbe cauciucurile. Au existat însă și efecte indirecte: s-au dezvoltat creditele de consum, publicitatea, pentru că au apărut acele panouri de pe marginea drumului pe care trebuia să le poți citi din viteza automobilului, au început să se construiască șosele”, spune Brad Smith.
Însă nu toate efectele au fost pozitive, subliniază el. „Pentru că nu mai era nevoie de atîta fân, fermierii au început să cultive lucruri pentru oameni: tutun, bumbac, legume. În acest fel s-a creat supraproducție și prețurile au scăzut. Fermierii nu și-au mai putut plăti creditele la băncile locale. Băncile mici nu au mai putut plăti împrumuturile la băncile mari. Care s-au prăbușit și așa a apărut criza. Progresul tehnologic angrenează schimbări la care trebuie să ne gândim mai mult decât la tehnologia în sine.
Trebuie să lucrăm împreună și să ne adaptăm, Asta s-a întâmplat în urmă cu 100 de ani, se va întâmpla și în următorii 30 de ani”, este de părere Brad Smith.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
De parcă poate decide preșul de la Microsoft ce o să facă VW cu milionul de linii de cod.
Și asta e nica-nor, de fapt armata e cea care „poate” da un răspuns mai mult sau mai puțin apropiat de realitate.
Ori oamenii ăștia lucrează tot mai mult la roboți autonomi, roboți care să poată ucide fără să mai ceară părerea cuiva.
Dark Fate, vorba filmului...în curând.
În rest există un număr din ce în ce mai mare de tineri care nu mai folosesc nici PC şi nici Laptop, ci exclusiv telefonul. Mai mult, jocurile sunt pe locul doi în lista preferinţelor. Tinerii sunt preocupaţi în proporţie mare de social media.
Instagram, mai precis. Nu-mi dau seama de ce nu a prins Twitter. În America e foarte la modă.
"În rest există un număr din ce în ce mai mare de tineri care nu mai folosesc nici PC şi nici Laptop, ci exclusiv telefonul. Mai mult, jocurile sunt pe locul doi în lista preferinţelor. Tinerii sunt preocupaţi în proporţie mare de social media.
Instagram, mai precis. Nu-mi dau seama de ce nu a prins Twitter. În America e foarte la modă." - din nou, de unde scoateti concluziile astea?