Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Ce mâncăm azi la prânz? Cât de importantă este pauza de masă în afara biroului pentru angajați și angajatori

Pauză de masă

Foto: Guliver/Getty Images

„Ce mâncăm astăzi?”, este o întrebare obișnuită în clădirile din România, după câteva ore petrecute în fața calculatorului, în discuții cu clienții, ori în ședințe cu colegii. Atunci când suntem la serviciu, prinși de nevoia de performa și de a fi validați din punct de vedere profesional, facem această minimă concesie naturii noastre umane: ne recunoaștem senzația de foame și luăm, la ora prânzului o gustare, fie că acest lucru înseamnă un produs de patiserie sau o felie de pizza mâncată deasupra biroului. Însă noi, oamenii, suntem ființe mai complexe de atât, iar nevoile noastre mai diverse și mai subtile. De aceea, o întrebare mai potrivită pentru noi ar fi: unde și cu cine mâncăm astăzi?

Legislația Uniunii Europene prevede ca, acolo unde angajații lucrează mai mult de șase ore pe zi, angajatorul trebuie să le acorde zilnic o pauză. Durata acesteia diferă în funcție de contractul colectiv de muncă și de legislația națională, iar în timpul ei mulți dintre angajații din companiile și instituțiile europene ies la masă împreună cu colegii. În unele țări, există un adevărat cult pentru pauza de prânz. În Franța, de pildă, 43% dintre angajați petrec în medie peste 45 de minute zilnic luând masa, în timp ce pentru 34% dintre ei prânzul durează între 30 și 45 de minute. Totodată, 72% dintre francezii care merg la job iau prânzul la restaurant cel puțin o dată într-o săptămână de lucru, iar 20% de până la trei ori pe săptămână, arată studiile făcute de Edenred.

Să ieși la prânz împreună cu colegii începe să devină un obicei care prinde teren și în companiile românești. Dacă mergi te nimerești în jurul orei 13:00 într-o zonă de birouri, vei vedea la restaurante și la cafeterii colegi discutând relaxat la mese, glumind, zâmbind. 

Absența pauzei de masă nu crește productivitatea muncii

Logica unei pauze de masă în timpul programului de lucru este una extrem de simplă și sănătoasă. Sindicatele, legiuitorii și companiile de pe tot cuprinsul globului au căzut de acord că angajații nu pot lucra ore în șir fără întrerupere și au nevoie să se rupă măcar o perioadă de sarcinile solicitante de la birou. Și, așa cum nu poți pretinde ca o mașină să te ducă la destinație fără carburant, nu îi poți pretinde unei persoane să fie eficientă și atentă, fără să se hrănească.

Însă beneficiile unei ieșiri de o jumătate de oră sau de 45 de minute cu colegii nu se măsoară doar în cantitatea de glucoză ori de nutrienți din sânge. Ci și în faptul că oferă o detașare sănătoasă de evenimentele aflate în derulare la job, care te poate ajuta să le vezi cu mai mare limpezime. Îți dă ocazia să îți cunoști mai bine colegii, să ai o conexiune mai bună cu ei și să netezești eventualele asperități ce pot apărea din cauza presiunii de la birou. Te ajută să te relaxezi și să faci ceva bun pentru tine, ca persoană, atât la nivel fizic, cât și la nivel emoțional și mental. 

Acest lucru este confirmat și de cercetări făcute la nivel internațional. Un studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea din Tampere, Finlanda, a relevat faptul că o pauză de prânz îi ajută pe angajați să își refacă energia, mai ales când este suficient de lungă și se petrece în afara biroului. Jaana Litinien, de la Institutul de Sănătate Ocupațională din Finlanda, este de aceeași părere. „Nu este o idee bună să sari peste pauza prânz, pentru că îți oferă un moment de deconectare de la muncă. Îți reîmprospătează mintea și crește capacitatea de concentrare”, a spus ea. Un alt beneficiu este dat de relațiile informale care se creează între angajați în timpul pauzei de masă. „Să te întâlnești cu colegii și să mâncați împreună este un lucru foarte important. La prânz, poți de asemenea să vorbești despre lucruri legate de serviciu, pentru că fluxul neoficial de informații este extrem de important. Și, dacă îți cunoști mai bine colegii, lucrurile merg mai ușor”, crede ea.

Mai mult, un experiment involuntar, petrecut în Asia, a scos la iveală faptul că absența pauzei de masă nu crește productivitatea muncii, ci dimpotrivă. În anul 2011, Bursa din Singapore a eliminat pauza de masă a brokerilor pentru a crește volumul tranzacțiilor. Însă șase ani mai târziu, pauza de masă de o oră a fost reintrodusă, după ce s-a constatat că măsura nu a fost una foarte eficientă și că activitatea în ora petrecută la birou în loc de restaurant era redusă.

Peste 2,5 milioane de români primesc tichete de masă

În UE, pe lângă pauza de masă, o altă practică aproape la fel de răspândită o constituie acordarea tichetelor de masă pentru angajați. Se întâmplă în majoritatea țărilor UE, iar românii sunt familiarizați de mulți ani cu tichetele de masă, care reprezintă la noi în țară cel mai răspândit beneficiu oferit de angajatori. Peste 2,5 milioane de români primesc lunar tichete de masă, iar majoritatea lor sunt emise de Edenred, cel mai mai mare jucător de pe piața românească. Edenred România emite tichete de masă pentru 1,3 milioane de angajați români din 35.000 de companii, iar dintre acestea 900.000 sunt emise deja în format electronic, sub forma cardurilor de masă. Cardurile de masă au detronat în 2018 tichetele tradiționale: peste 70% dintre salariați și peste 80% dintre comercianții parteneri utilizează acum varianta digitală a tichetelor de masă, se arată într-un comunicat al companiei.

În acest fel, România a intrat în top 5 țări europene cu cele mai puternic digitalizate beneficii pentru salariați, conform analizelor Edenred, alături de țări ca Belgia, Franța sau Suedia. Angajații beneficiari de carduri de masă Edenred au realizat în 2018 peste 31.64 milioane de tranzacții cu cardurile de masă la comercianții parteneri, în creștere cu 83% față de 17.24 milioane de tranzacții în anul 2017. „Pentru angajații de azi, în special pentru cei din generațiile tinere, este foarte important ca beneficiile extra-salariale să se plieze pe stilul lor de viață. Cardurile de masă sunt moderne, elegante, sunt mult mai simplu de folosit și permit control rapid asupra fondurilor. Iar din 2019, cardurile de masă vor permite și plăți online, astfel că și acest avantaj le va fi la îndemână beneficiarilor de carduri de masă Edenred”, declară Dana Sîntejudean, Director General Edenred România & Moldova.

15,18 lei pentru fiecare zi lucrătoare, valoarea maximă a tichetelor de masă în România

Valoarea medie a tichetelor de masă acordate de angajatorii din România a crescut progresiv cu peste 40% în ultimii 2 ani, iar în prezent valoarea maximă a tichetelor de masă, conform cadrului fiscal, este de 15,18 lei pentru fiecare zi lucrătoare. O analiză făcută asupra portofoliului Edenred de clienți cu peste 250 de angajați evidențiază faptul că în cadrul companiilor care acordă tichete de masă cu valoarea nominală maximă, rulajul angajaților este de 12 ori mai scăzut decât în cele care acordă o valoare mai scăzută.

Existența practicii acordării tichetelor de masă și evoluție tehnologiei care a condus la digitalizarea acestora la scară largă face mai simplu ca oricând să ieși la masă cu colegii, la restaurant. Deși în timpul pauzei de prânz telefoanele amuțesc, tastele tac și fluxul de e-mailuri încetează, acesta este departe de a fi un timp pierdut pentru companie. Pentru că în această perioadă se intensifică un alt flux, al ideilor, al emoțiilor pozitive și al legăturilor dintre oameni, care ajută organizațiile să meargă înainte.

Într-un univers în care toate par urgente și importante, pauza pentru masa de prânz reîmprospătează creativitatea, crește eficiența și capacitatea de concentrare. Poți ieși la restaurant cu un coleg sau cu întreaga echipă. E o bună modalitate de a vă cunoaște mai bine. Vom învăța, în lunile care urmează, ABC-ul unei mese de prânz. Ești angajat? Iată unde poți să ieși să te relaxezi. Ești angajator? Arată-le angajaților tăi cât de mult îi apreciezi

Acest proiect este susținut de Edenred România.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Teoretic suna bine .....
    • Like 0
  • - visezi, bade, vasazica daca nu toti angajatii, atunci majoritatea(cei de la birouri, ca numa' pe ei ii pomenesti !!) au nevoie de pauza, dupa statul pe scaunul muncii lor, si pe ceilalti care lucreaza oriunde altundeva, ce-i sfatuiesti ?? "Poți ieși la restaurant cu un coleg" - iar visezi, cati dintre angajatii din Romania crezi ca-si permit asaceva ???
    • Like 1
  • Mda, dar marea masa a muncitorilor din Romania nu lucreaza de la un birou, ci la banda sau in "celule de lucru" si au doua pauze de 15 minute . Si probabil in alea 15 min poti sa iei masa in oras cu colegii, nu ?!
    Oare angajati de la privat, ca sunt cu capital romanesc sau strain pot sa intre in vreun sindicat ? Sau sindicatele sunt numai pt bugetari ?!
    • Like 1
  • bogdan a check icon
    Daca s-ar fi dorit un program eficient, tichetele ar fi trebuit sa fie folosite doar pentru mese, nu pentru detergent, cola si sosete. Se poate cumpara orice cu ele. Singurul "beneficiu" e ca sunt aceste firme "capusa" care iau niste comisioane din tichete pentru nimic, doar ca le printeaza si le imparte. Social nu e niciun beneficiu. Se poate da foarte bine o lege ca la salarile sub x lei, 200 lei sa fie neimpozabili, si nu mai era nevoie de toata logistica cu tichete. Dar cineva trebuie sa castige ceva din nimic, traim in Romania.
    • Like 1
    • @ bogdan a
      - si, in acest caz, tichetele alea trebuie sa nu fie impozitate la gramada cu restul banilor, ce zici ?? - altfel de ce ti le-ar da in felul asta si nu direct in bani ??
      • Like 0
  • Sper că ți-a dat edenredu măcar un sanviș pt articolul ăsta. Eu unul prefer să vin cu mîncare de acasă în caserolă. Iar tichetele de masă pt mine sînt o altă formă de căpușare a bugetului.
    • Like 2
    • @ Ionut Catalin Dimache
      - da, ai dreptate, nu stiu de ce se inghesuie multi romani sa vorbeasca si sa publice, ar fi interesant sa aflam cu ce se aleg publicistii de pe situl asta (de exemplu) din publicarile lor, dar stim ca aceia care comenteaza se aleg doar cu renumele !!
      • Like 0
  • in timpul asta in tarile nordice pranzul deseori inseamna un sandwich. Adus de acasa:
    http://www.bbc.com/capital/story/20190103-the-norwegian-art-of-the-packed-lunch
    • Like 2
  • Dorin check icon
    Din păcate mai sunt firme(nu puține) in Romania care nu le acordă angajaților nici pauza pentru necesitățile fiziologice.De ce sunt tolerante de statul Român?
    • Like 3
    • @ Dorin
      pt ca pe statul roman il doare in ... de muncitorul roman, il intereseaza doar sa ii fure impozitul si celelalte taxe.
      • Like 1


Îți recomandăm

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult

Justitie

În anul 2018, cam în perioada în care guvernul României era preocupat de grațieri și amnistii, inclusiv fiscale, eu și soția mea, ne-am trezit ca din senin cu câte o comunicare de la judecătorie, prin care eram informați despre proaspăt dobândita calitate de pârâți într-un dosar civil.

Citește mai mult