Ce mâncăm azi la prânz? Cât de importantă este pauza de masă în afara biroului pentru angajați și angajatori

Foto: Guliver/Getty Images

„Ce mâncăm astăzi?”, este o întrebare obișnuită în clădirile din România, după câteva ore petrecute în fața calculatorului, în discuții cu clienții, ori în ședințe cu colegii. Atunci când suntem la serviciu, prinși de nevoia de performa și de a fi validați din punct de vedere profesional, facem această minimă concesie naturii noastre umane: ne recunoaștem senzația de foame și luăm, la ora prânzului o gustare, fie că acest lucru înseamnă un produs de patiserie sau o felie de pizza mâncată deasupra biroului. Însă noi, oamenii, suntem ființe mai complexe de atât, iar nevoile noastre mai diverse și mai subtile. De aceea, o întrebare mai potrivită pentru noi ar fi: unde și cu cine mâncăm astăzi?

Legislația Uniunii Europene prevede ca, acolo unde angajații lucrează mai mult de șase ore pe zi, angajatorul trebuie să le acorde zilnic o pauză. Durata acesteia diferă în funcție de contractul colectiv de muncă și de legislația națională, iar în timpul ei mulți dintre angajații din companiile și instituțiile europene ies la masă împreună cu colegii. În unele țări, există un adevărat cult pentru pauza de prânz. În Franța, de pildă, 43% dintre angajați petrec în medie peste 45 de minute zilnic luând masa, în timp ce pentru 34% dintre ei prânzul durează între 30 și 45 de minute. Totodată, 72% dintre francezii care merg la job iau prânzul la restaurant cel puțin o dată într-o săptămână de lucru, iar 20% de până la trei ori pe săptămână, arată studiile făcute de Edenred.

Să ieși la prânz împreună cu colegii începe să devină un obicei care prinde teren și în companiile românești. Dacă mergi te nimerești în jurul orei 13:00 într-o zonă de birouri, vei vedea la restaurante și la cafeterii colegi discutând relaxat la mese, glumind, zâmbind. 

Absența pauzei de masă nu crește productivitatea muncii

Logica unei pauze de masă în timpul programului de lucru este una extrem de simplă și sănătoasă. Sindicatele, legiuitorii și companiile de pe tot cuprinsul globului au căzut de acord că angajații nu pot lucra ore în șir fără întrerupere și au nevoie să se rupă măcar o perioadă de sarcinile solicitante de la birou. Și, așa cum nu poți pretinde ca o mașină să te ducă la destinație fără carburant, nu îi poți pretinde unei persoane să fie eficientă și atentă, fără să se hrănească.

Însă beneficiile unei ieșiri de o jumătate de oră sau de 45 de minute cu colegii nu se măsoară doar în cantitatea de glucoză ori de nutrienți din sânge. Ci și în faptul că oferă o detașare sănătoasă de evenimentele aflate în derulare la job, care te poate ajuta să le vezi cu mai mare limpezime. Îți dă ocazia să îți cunoști mai bine colegii, să ai o conexiune mai bună cu ei și să netezești eventualele asperități ce pot apărea din cauza presiunii de la birou. Te ajută să te relaxezi și să faci ceva bun pentru tine, ca persoană, atât la nivel fizic, cât și la nivel emoțional și mental. 

Acest lucru este confirmat și de cercetări făcute la nivel internațional. Un studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea din Tampere, Finlanda, a relevat faptul că o pauză de prânz îi ajută pe angajați să își refacă energia, mai ales când este suficient de lungă și se petrece în afara biroului. Jaana Litinien, de la Institutul de Sănătate Ocupațională din Finlanda, este de aceeași părere. „Nu este o idee bună să sari peste pauza prânz, pentru că îți oferă un moment de deconectare de la muncă. Îți reîmprospătează mintea și crește capacitatea de concentrare”, a spus ea. Un alt beneficiu este dat de relațiile informale care se creează între angajați în timpul pauzei de masă. „Să te întâlnești cu colegii și să mâncați împreună este un lucru foarte important. La prânz, poți de asemenea să vorbești despre lucruri legate de serviciu, pentru că fluxul neoficial de informații este extrem de important. Și, dacă îți cunoști mai bine colegii, lucrurile merg mai ușor”, crede ea.

Mai mult, un experiment involuntar, petrecut în Asia, a scos la iveală faptul că absența pauzei de masă nu crește productivitatea muncii, ci dimpotrivă. În anul 2011, Bursa din Singapore a eliminat pauza de masă a brokerilor pentru a crește volumul tranzacțiilor. Însă șase ani mai târziu, pauza de masă de o oră a fost reintrodusă, după ce s-a constatat că măsura nu a fost una foarte eficientă și că activitatea în ora petrecută la birou în loc de restaurant era redusă.

Peste 2,5 milioane de români primesc tichete de masă

În UE, pe lângă pauza de masă, o altă practică aproape la fel de răspândită o constituie acordarea tichetelor de masă pentru angajați. Se întâmplă în majoritatea țărilor UE, iar românii sunt familiarizați de mulți ani cu tichetele de masă, care reprezintă la noi în țară cel mai răspândit beneficiu oferit de angajatori. Peste 2,5 milioane de români primesc lunar tichete de masă, iar majoritatea lor sunt emise de Edenred, cel mai mai mare jucător de pe piața românească. Edenred România emite tichete de masă pentru 1,3 milioane de angajați români din 35.000 de companii, iar dintre acestea 900.000 sunt emise deja în format electronic, sub forma cardurilor de masă. Cardurile de masă au detronat în 2018 tichetele tradiționale: peste 70% dintre salariați și peste 80% dintre comercianții parteneri utilizează acum varianta digitală a tichetelor de masă, se arată într-un comunicat al companiei.

În acest fel, România a intrat în top 5 țări europene cu cele mai puternic digitalizate beneficii pentru salariați, conform analizelor Edenred, alături de țări ca Belgia, Franța sau Suedia. Angajații beneficiari de carduri de masă Edenred au realizat în 2018 peste 31.64 milioane de tranzacții cu cardurile de masă la comercianții parteneri, în creștere cu 83% față de 17.24 milioane de tranzacții în anul 2017. „Pentru angajații de azi, în special pentru cei din generațiile tinere, este foarte important ca beneficiile extra-salariale să se plieze pe stilul lor de viață. Cardurile de masă sunt moderne, elegante, sunt mult mai simplu de folosit și permit control rapid asupra fondurilor. Iar din 2019, cardurile de masă vor permite și plăți online, astfel că și acest avantaj le va fi la îndemână beneficiarilor de carduri de masă Edenred”, declară Dana Sîntejudean, Director General Edenred România & Moldova.

15,18 lei pentru fiecare zi lucrătoare, valoarea maximă a tichetelor de masă în România

Valoarea medie a tichetelor de masă acordate de angajatorii din România a crescut progresiv cu peste 40% în ultimii 2 ani, iar în prezent valoarea maximă a tichetelor de masă, conform cadrului fiscal, este de 15,18 lei pentru fiecare zi lucrătoare. O analiză făcută asupra portofoliului Edenred de clienți cu peste 250 de angajați evidențiază faptul că în cadrul companiilor care acordă tichete de masă cu valoarea nominală maximă, rulajul angajaților este de 12 ori mai scăzut decât în cele care acordă o valoare mai scăzută.

Existența practicii acordării tichetelor de masă și evoluție tehnologiei care a condus la digitalizarea acestora la scară largă face mai simplu ca oricând să ieși la masă cu colegii, la restaurant. Deși în timpul pauzei de prânz telefoanele amuțesc, tastele tac și fluxul de e-mailuri încetează, acesta este departe de a fi un timp pierdut pentru companie. Pentru că în această perioadă se intensifică un alt flux, al ideilor, al emoțiilor pozitive și al legăturilor dintre oameni, care ajută organizațiile să meargă înainte.

Într-un univers în care toate par urgente și importante, pauza pentru masa de prânz reîmprospătează creativitatea, crește eficiența și capacitatea de concentrare. Poți ieși la restaurant cu un coleg sau cu întreaga echipă. E o bună modalitate de a vă cunoaște mai bine. Vom învăța, în lunile care urmează, ABC-ul unei mese de prânz. Ești angajat? Iată unde poți să ieși să te relaxezi. Ești angajator? Arată-le angajaților tăi cât de mult îi apreciezi! 

Acest proiect este susținut de Edenred România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp