Foto: B365.ro
În momentul în care s-a decis deschiderea unei parcări long-term la aeroportul Otopeni, m-am bucurat. Puteam să vin cu mașina de acasă, fără să utilizez serviciile de taxi sau Uber, să o las pentru câteva zile în siguranță, la un preț acceptabil. Mi-am zis eu atunci că, în sfârșit, începem să avem și noi servicii europene.
Am avut de făcut un drum scurt de trei zile în străinătate. Plecarea era la prima ora dimineața, iar întoarcerea undeva spre miezul nopții. O excelentă oportunitate de a beneficia de noua parcare long-term de la Otopeni. Mi-am luat o marja de timp convenabilă, în așa fel încât să nu fiu presat, să nu mă stresez inutil. Drumul spre aeroport a fost liber, nimeni nu circulă la cinci dimineața. Știam deja că voi pierde foarte mult timp la controlul de securitate. Nu aveam bagaj de cală, pentru o mai rapidă trecere.
Problemele au apărut însă în momentul în care am ajuns la aeroport, m-am învârtit până la intrarea în celebra parcare long-term unde, cu surprindere, am găsit bariera pusă și un parapet de plastic care bloca definitiv intrarea. Pe tabela electronică era afișat că toate locurile sunt ocupate, 499. Știam că imediat în drepta mai este o parcare long-term, lângă locul destinat firmelor de închirieri auto. Și acolo aceeași poveste, 250 de locuri ocupate. Am intrat brusc în agitație. Exact ceea ce credeam că o să evit, stresul, a ieșit la suprafață. Mai știam o parcare la ieșirea din aeroport tot pe dreapta. Stupoare, și acolo bariera pusă și un parapet de blocare. Aici mai mult, un echipaj de la securitatea aeroportului tocmai se învârtea în jurul unei mașini cu număr de Dolj, mașina parcată în afara parcării, chiar la intrare. Părea mai degrabă abandonată, în disperare de cauza.
M-am întors la parcarea inițială cu speranța că poate a ieșit cineva, nicio șansă, în plus nu era nici țipenie de om să pun o întrebare. Am mai făcut încă un tur al parcărilor, de dată asta am oprit în față unui angajat nervos ocupat cu gonirea taxi-urilor ce parcau la ieșirea din aeroport, i-am spus repede ce problemă am și i-am cerut o îndrumare. Mi-a spus ceva de genul că trebuie să parchez undeva în afară aeroportului sau să dau telefon la o firmă care trimite un șofer și-mi duce mașina nu știu unde. Nu e timp de toate astea. Am mai făcut încă trei ture, nimic, niciun loc liber. Chiar dacă se elibera ceva nu era nici un salariat care să mute parapeții ăia care blocau intrarea. Mi-am dat seama că nu sunt singurul care caută un loc de parcare, alte câteva mașini cu numere de provincie se învârteau căutând o soluție. Senzația e ca atunci când ești în centru, vrei să mergi la toaletă și nu ai unde. Mă gândesc repede, dacă parchez în afara aeroportului, până găsesc un loc, până vin înapoi pe jos, deja plecarea mea e periclitată. Ce pot face? Cea mai proastă rezolvare a problemei, să folosesc parcarea de termen scurt, până la urmă ce poate să mi se întâmple, nu o să-mi confiște mașina?! Numai că tarifele sunt cu totul și cu totul altele. În parcarea de long-term aveam 40 de lei pe 24 de ore, pe când la parcarea pe termen scurt e 6 lei pentru jumătate de ora. Cu nervii întinși la maximum m-am decis deci să întru în parcarea pe termen scurt. În timp ce înjurăm în gând organizarea și ideea mea de a veni cu mașina la aeroport, am văzut cum și cei din provincie intrau tot în parcarea asta. Ce situație imposibilă!
Orice inițiativă modernă, la noi, se transformă într-o bătaie de joc sau într-o nouă metodă de japcă. Chiar nimeni nu s-a gândit, nu a evaluat, nu a prevăzut că vor veni un număr mare de mașini să parcheze? Situația a fost absolut frustrantă pentru că, în timp ce eu rămăsesem pe dinafară față de fericiții care reușiseră să parcheze înăuntru, calculam câte jumătăți de oră a 6 lei jumătatea va sta, timp de 3 zile, mașina mea în parcarea „scumpă”. Aviz amatorilor…
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Stie cineva ceva de ei <a href="#">? </a>
http://easyparking.adr.it/webcenter/portal/easyparking/step2?_UUID=f6799644-3101-4b7b-ac43-b3ac53fa617d
PS A, sa nu uit... Ma gandeam ca o sa va plangeti de lipsa liniei de metrou pana la Otopeni. Ei, da, atunci "combateam" impreuna.
E o chestie pe care nu ar trebui sa o rezolve cetateanul; OK, traficul de pe Otopeni a crescut mult. Pai, atunci, nu punem 700 de locuri de parcare si ii spunem ghinionistului: Descurca-te, gaseste singur solutii, nu te mai plange!
Ca nu poate construi el cu manutele lui nici metrou, nici parcari sub/supra-terane, si nici sistem de rezervari online (sau macar telefonice) nu poate sa faca singurel.
PS Sigur ca ar fi bine sa fie mai multe locuri de parcare dar chiar asta era o problema care sa ne faca sa ne lamentam atat?
Eu am avut placerea si bucuria sa fac naveta la Roma, de la Londra sase luni, la un client care ma voia la birou luni la 9.30, dar nu voia sa imi plateasca un amarat de hotel peste weekend. Puteam sa il platesc eu si sa decontez, dar ar fi scazut profitabilitatea proiectului. As fi putut sa ma plang, dar era primul meu client si primul client italian al firmei in overall. Si ultimul, pentru ca eu am zis ca nu mai fac ce am facut niciodata, si eram singurul vorbitor fluent de italiana.
Iar clientul ma verifica la sange - daca am ajuns la 9.30 fix, si daca nu cumva am plecat inainte de 6. Romanca, deh.
Era un zbor easyjet la 5.55 dimineata, din Gatwick, ceea ce insemna ca plecam de acasa la 2.30am in fiecare luni. Si ma intoceam acasa la 3.30am in fiecare sambata.
Viata si cariera mea depindeau in mod real de acel zbor de 5.55am. Daca intarzia o ora, aveam necazuri foarte reale, si cu propria firma, si cu clientul, pentru ca daca ma dadeau aia afara din proiect, firma pierdea contractul, care era undeva in jur de jumatate de milion de sterline.
Si nu, nu m-as fi asteptat ca easyjet sa ma despagubeasca pentru lost earnings, dar cred ca as fi avut dreptul sa fiu un pic suparata.
Dumneavoastra nu ati trait probabil stress-ul omului care stie ca daca nu e in locul X la ora Y isi pierde slujba, sau e sanctionat la salariu. Hai ca la mine treaca-mearga, eram highly skilled si de dat afara nu ma dadea firma mea, dar capsunarii aia care s-ar sui intr-un avion stricat, sau se agita pentru ca avionul intarzie au o problema reala, nu inventata, si nu au posibilitatea sa fie Zen, ca dumneavoastra.
Aia stiu bine ca daca pierd ultimul autobuz sau ultimul tren catre Cuca Macaii, EU, si maine nu sunt la munca, pe angajator il doare in pix de ce nu au ajuns la munca. Ii da afara, si gaseste altii.
Aveti o lipsa de empatie uluitoare. Chiar exista oameni pe lume pentru care a nu ajunge unde trebuie, cand trebuie, e o drama; nu toata lumea rade, canta si danseaza cand pierde o zi de munca.
Pentru dumneavoastra, presupun ca romanii isi petrec viata intr-o lamentatio aeterna pentru tot felul de chestii nesemnificative - un loc de parcare, un pat de spital, o ambulanta, un metrou, lucruri pe care, daca am fi mai descurcareti, le-am putea ocoli. Nu?
Sa mai tacem din gura, si sa ne descurcam.
Despre asta era toata povestea. Partea cealalta, cu lipsa de empatie si toata drama pe care ati construit-o cu partenerul italian si lipsa de intelegere a angajatorilor, tine de data aceasta de frustrarile dumneavoastra si vad ca sunteti capabila sa vi le exhibati cu la fel de multa larghete ca si autorul. Ceea ce e minunat.
Eu am citit de doua ori articolul si tot nu am gasit o explicatie pentru faptul ca aceata solutie cu masina personala si parcarea pe termen lung era mai buna decat Uber pentru un bucurestean. Costa cam 35-40 de lei sa ajungi cu Uber de acasa la aeroport sau viceversa. Asta inseamna un cost total de 80 de lei sa zicem pentru toata calatoria. In schimb, autorul articolului si-a asumat ca pentru un drum de trei zile prefera sa dea 120 de lei pe parcare, plus cheltuielile de transport cu masina proprie.
Cum economia nu e raspunsul am cautat alta explicatie si nu am gasit asa ca ma pot gandi la acelasi motiv care ii face pe majoritatea bucurestenilor sa aleaga statul in trafic in locul mijloacelor de transport in comun: simbolul de statut pe care il confera masina proprie.
In concluzie, o persoana care foloseste masina fara motiv, doar de dragul de a o folosi, se plange ca in acelasi oras cu el mai stau alte cateva sute care gandesc ca el in loc sa fie el singurul si toti sa se dea din calea lui.
Imi dati un exemplu in care un grup de oameni, despagubiti corect dupa regulile IATA nu au pornit o rascoala pentru ca au forst prinsi o noapte in Novosibirsk, ignorand, sau poate, din neatentie, trecand cu gratie peste faptul ca omenii aceia _fusesera_ _despagubiti_ _deja_. Conform legii.
Motiv de nemultumire aveau, dar nu de razmerita, si in plus, nu stiu daca ati fost acolo in persoana sa vedeti daca cineva a injurat, s-a agitat, sau nu.
Eu va atrag atentia asupra faptului ca exista bunuri si servicii de a caror calitate si promptitudine depindem, si ca nu toata lumea poate sa spuna: Sunt prins o zi in locul X, din care nu am cum sa plec, da' nu-i nimic, ca n-am nici o graba. V-am dat un exemplu personal de 'graba' si v-am explicat alte posibile motive de 'graba' si nemultumire.
Dumneavoastra imi raspundeti ca cei care se asteapta ca un serviciu cumparat sa functioneze sufera de frustrari latente...Banuiesc ca dumneavoastra nu ati fi defel deranjat daca trenul de ora 7.30 ar pleca la 10.00, si in loc sa va duca la Craiova, v-ar duce la Buzau.
Autorul nu se plange ca a trebuit sa parcheze la 'scump' per se. Parcarea pe termen lung nu este o fita, este o necesitate. Tot autorul spune foarte clar ca daca nu ar fi forst anuntata existenta acestor doua parcari, ar fi luat un taxi. Autorul ne mai spune si ca personalul care ar trebui sa gestioneze parcarile, sau macar sa ofere informatii este absent (un fel de da, pe site scrie 24/24, dar deschidem la 11.00 si inchidem la 15.00).
A te plange - da, a te plange - ca un serviciu la care ai tot dreptul sa te astepti nu functioneaza nu este o refulare nervoasa. Este un exercitiu legitim.
Bineinteles ca in viata nu merge totul ca uns. Un avion poate sa fie defect; poate sa ploua, poate sa ninga, pot fi furtuni - sunt cazuri definite foarte bine de IATA in care un avion nu poate sa decoleze sau sa aterizeze. Dumneavoastra pareti sa credeti ca numai romanii sunt toparlani, modarlani, si fac scandal cand un avion nu poate sa plece in caz de forta majora - va invit sa vedeti ce razmerita se face pe Heathrow cand se intmpla asa ceva.
Diferenta in nivelul de frustrare al pasagerilor este data de nivelul de servicii cu clientii oferit de linia aeriana si/sau aeroport. Vezi cum pasagerii de Emirates, Cathay Pacific, Singapore Airlines stau calmi (sau macar resemnati), pentru ca printre ei se plimba stewardesele si le explica, poate de mai multe ori, si cu calm, de ce nu se poate decola... Pe cand alaturi, la British Airways, oamenii fac spume la gura, iar la low-cost e deja WW3.
Si aici ne intoarcem la parcarea domnului Morar. Daca ar fi fost la intrarea parcarii un om care sa ii spune - Ne cerem scuze, este plina, si cealalta este plina, dar puteti parca aici, sau aici, sau aici, si din aceste parcari exista un microbuz care trece dupa acest program, grantat, domnul Morar nu s-ar fi enervat, sau poate s-ar fi enervat mai putin.
Daca pe site-ul Henri Coanda ar scrie ca parcarile pe termen lung se deschid la ora X, si se inchid la ora Y, nu ar fi avut de ce sa se enerveze. Insa nu scrie niciunde asa ceva. Nici macar numarul total de locuri de parcare pe termen lung nu este scris pe site-ul Henri Coanda.
Repet, in incheiere - a te simti frustrat si a te plange atunci cand un serviciu la care ai tot dreptul sa te astepti nu functioneaza e OK. Nu este o refulare; faceti un whataboutism de toata frumusetea. Da, nu e ca si cand n-ar fi gasit un pat la Spitalul de Arsi. Exista lucruri mai grave pe lume.
Insa disfunctiile grave se construiesc pe toleranta noastra fata de disfunctiile mici...
Am trait 10 ani la Londra, si nu am condus niciodata. Nici nu mi-am adus masina, pentru ca n-am simtit nevoia. Dar acolo ai tube, ai bus lanes, ai Black Cabs care pot sa foloseasca bus lanes, si niste amenzi de te doare inima daca intri cu masina personala pe bus lane.
Va contrazic putin; toata lumea spune ca asa-i romanul, sa aiba el masina mica. Dar si alti romani - hehe, cei originali, italienii de la Roma - au aceleasi probleme.
Nu romanul sau cetateanul Romei are buba la cap cu masina. Chiar nu exista transport in comun decent. Metroul ajunge in foarte putine locuri, si in Bucuresti, si la Roma. Nu exista bus lanes, deci te urci in autobuz, si esti la fel de prins in trafic. Macar in masina proprie poti sa asculti un radio si nu te cauta nimeni in buzunare.
Noi avem doua masini, care ies din parcare daca mergem la tara sau la cumparaturi mai serioase. In rest, Uber.
(Intre noi si cea mai apropiata statie de metrou sunt 5km, si ultima data cand am incercat un autobuz am stat 45 de minute...so...).