Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce s-a întâmplat, de fapt, pe piața petrolului și cum s-a ajuns la un preț negativ

sonde petrol - Foto Guliver/Getty Images

Foto Guliver/Getty Images

Luni, 20 aprilie 2020, a fost o zi care va rămâne în istoria piețelor financiare drept prima dată când prețul petrolului a atins o valoare negativă. Este vorba despre contractul Futures cu scadență în luna mai, care s-a depreciat în câteva ore cu peste 300% și a încheiat sesiunea de luni la -37,63 dolari per baril. Mai precis, deținătorii acestor contracte au fost dispuși să plătească pentru a scăpa de livrarea fizică a petrolului la scadență.

Fenomenul a apărut ulterior procesului de rulare (rollover) care a avut loc joi, după încheierea sesiunii de pe piața petrolului WTI (OIL.WTI). „Rularea” este un procedeu care are loc periodic și presupune trecerea de la un contract futures cu scadență apropiată (în cazul de față, contractul futures pe OIL.WTI cu scadență mai, care urma să expire pe 21 aprilie), la un contract futures cu scadență mai îndepărtată (spre exemplu, același contract, dar cu scadență în iunie), realizându-se astfel tranziția către un contract mai lichid și evitându-se mișcările neașteptate de preț asociate expirării. De asemenea, procedeul de rulare permite și deținerea pozițiilor pe termene mai lungi decât termenele contractelor futures. De exemplu, contractele futures pe OIL.WTI care au scadență lunară (expiră lunar), și pentru a permite menținerea pozițiilor pe perioade mai lungi de o luna, contractele sunt rulate lunar.

Este important de înțeles că fenomenul ajungerii prețului petrolului în teritoriu negativ s-a manifestat doar în cazul contractului cu scadență de mai care urma să expire astăzi, în timp ce contractele cu scadențe mai îndepărtate (iunie, iulie, august) și-au menținut evoluția. În momentul de față, perspectiva investitorilor cu privire la valoarea actuală a petrolului este indicată de contractele futures pe iunie, care au pierdut ieri în jur de 14% și au încheiat sesiunea în jurul valorii de 21 dolari per baril. Atitudinea pesimistă continuă și astăzi, cotația WTI extinzându-și secvența descendentă cu peste 30%. La momentul redactării, prețul OIL.WTI bazat pe contractul pe iunie este in jurul nivelului de 17 dolari per baril, în revenire după ce a avut o scurtă cădere spectaculoasă sub nivelul de 12 dolari per baril.

Așadar, situația nu este atât de gravă pe cât ar putea părea la prima vedere, fiind efectul unor dezechilibre pe termen scurt. Astfel, investitorii care dețineau poziții de cumpărare pe contractele pe mai au ajuns să plătească pentru a vinde aceste contracte din cauză că volumul de petrol pe care ar trebui să îl primească ar fi dificil de depozitat. Capacitatea de depozitare la nivel global este de aproximativ 6,8 miliarde de barili, fiind în proporție de 60% ocupată. În acest context, rafinăriile nu sunt dispuse că prelucreze petrolul brut din cauza nivelului redus al cererii de combustibil ca urmare a măsurilor de restricționare.

Dinamica extrem de volatilă pe care o observăm pe piața petrolului ar putea fi justificată drept o trezire la realitate pentru traderi. Problema reprezentată de un surplus masiv de ofertă a început să devină o certitudine în martie, totuși, prețurile nu au suferit ajustări în conformitate cu aceasta. Investitorii au sperat că un acord de reducere a producției în cadrul OPEC+ ar putea echilibra situația dar s-a dovedit că măsurile luate nu sunt suficiente pentru a tempera situația. Gravitatea situației este indicată și de informațiile conform cărora Arabia Saudită și alți producători OPEC iau în considerare reducerea imediată a producției, în detrimentul așteptării lunii mai. Este greu de crezut că problemele din industria petrolului vor fi rezolvate rapid. Infrastructura este complicată iar procesul de oprire a producției este costisitor. În plus, state precum Arabia Saudită și Rusia, ale căror economii sunt dependente de petrol, ar putea ezita să accepte reduceri suplimentare de producție. În acest sens, perioada dificilă pentru prețul petrolului ar putea să continue. Momentul în care statele vor începe să relaxeze măsurile iar cetățenii își vor relua treptat activitatea normală ar putea reprezenta un punct de inflexiune pe piața petrolului. Majorarea cererii de combustibil ar putea reprezenta principalul element care va susține prețul aurului negru.

„Dinamica înregistrată pe scadența mai a contractului futures WTI este de proporții istorice. Tehnic, vorbim de o situație de dezechilibru între cerere și ofertă care a adus cotații negative, fără precedent. Deținătorii de poziții long au fost dispuși să plătească pentru a NU primi petrolul la termenele agreate. Este posibil ca o parte din fondurile implicate să fi fost surprinse în mod brutal de lipsa de interes a participanților pentru preluarea fizică a unor cantități de petrol”, explică Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România.

Pentru economie și firmele producătoare, este de urmărit cu foarte mare atenție ce se întâmplă la scadențele viitoare, în primul rând iunie, acolo unde prețurile zăboveau peste 20 de dolari/baril ieri, dar au ajuns, la momentul redactării, aproape de 16 USD/baril. Persistența eventuală a unor cotații reduse ar afecta negativ companii din SUA, sectorul de energie devenit mai important în ultimul deceniu, dar și veniturile unor state precum Arabia Saudită, Rusia sau Iran.  

A contribuit Claudiu Cazacu

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult